Evaluare Națională 2021, limba și literatura română: subiect de rezervă

Subiectul I, Partea A

Subiectul I, 1)

• Răspuns: Două cuvinte din câmpul lexical al familiei identificate în textul 2 sunt: „mama”, „verișoara” (sau „tatei”).
• Punctaj conform baremului: Câte 1 punct pentru fiecare cuvânt corect selectat ($2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$).

Subiectul I, 2)

• Răspuns corect: b („îmbrăcarea prin metoda pompierilor”).
• Explicație: În textul 2 se precizează: „Cel mai amuzant lucru din acel an a fost încercarea de a adapta metoda rapidă de echipare a pompierilor [...] la îmbrăcarea de dimineață”.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

Subiectul I, 3)

• Răspuns corect: d („în timpul pauzei”).
• Explicație: În textul 1 se menționează că băiatul a vrut să iasă din bancă „între lecțiuni” (adică în recreație/pauză).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

Subiectul I, 4)

• Răspuns corect: d („sunt în aceeași clasă”).
• Explicație: Naratorul povestește: „când am intrat în prima clasă gimnazială [...] Între cei ce o știau aceasta era și Spiru”. Cei doi sunt colegi în clasa I gimnazială, deși au vârste diferite (14, respectiv 11 ani).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

Subiectul I, 5)

• Răspunsuri:
  • Spiru se simțea acasă oriunde. – Incorect (Spiru declară: „dar nu sunt nici acolo acasă, că n-am nici tată, nici rude”).
  • Spiru a luat premiul I în clasa a IV-a primară. – Incorect (Naratorul a fost cel care a luat „premiul cu coroană”, nu Spiru).
  • Toți elevii începeau gimnaziul la paisprezece ani. – Incorect (Spiru avea „vreo unsprezece ani” când a început gimnaziul).
  • Cei doi copii se costumau cu rochiile de mătase și cu pantofii mamei. – Corect (Mama le-a găsit pe fetiță și pe verișoara Didi gătite cu rochiile de mătase și pantofii ei).
  • Colega de bancă a Adinei Nanu semăna cu o păpușă de porțelan. – Corect (Voichița Pădureanu era descrisă „ca o păpușă cu ochi albaștri de porțelan și păr creț”).
  • Adina Nanu a făcut clasa a II-a la Școala 32. – Incorect (A făcut clasele I–III acasă, în particular; abia din clasa a IV-a a mers la școală).
• Punctaj conform baremului: Câte 1 punct pentru fiecare marcare corectă ($6\times 1\text{ p}=6\text{ puncte}$).

Subiectul I, 6)

• Răspuns formulat în enunțuri:
  • a) Tiparul textual identificat în primul fragment este cel dialogat (dialogal).
  • b) În al doilea fragment, tiparul textual identificat este cel descriptiv (portretul fizic și vestimentar al lui Spiru).
• Punctaj conform baremului: Câte 2 puncte pentru precizarea fiecărui tipar textual ($2\times 2\text{ p}=4\text{ p}$) și câte 1 punct pentru formularea în enunț a fiecărui răspuns ($2\times 1\text{ p}=2\text{ p}$). Total: 6 puncte.

Subiectul I, 7)

• Exemplu de răspuns:
  O temă comună ce stabilește o legătură strânsă la nivelul conținutului între cele două texte este școala și experiențele din mediul educațional. În textul lui Ioan Slavici este înfățișată dinamica relațiilor dintre elevi în clasa I gimnazială, prin interacțiunea dintre narator și colegul său, Spiru. În fragmentul Adinei Nanu este evocată adaptarea la programul strict din clasa a IV-a, alături de colega de bancă, și participarea la evaluările specifice.
• Punctaj conform baremului:
  • precizarea legăturii (de exemplu: școala, copilăria, prietenia): 2 puncte;
  • prezentarea detaliată și adecvată a legăturii: 2 puncte;
  • respectarea normelor de ortografie și de punctuație: 1 punct;
  • respectarea numărului minim de 30 de cuvinte: 1 punct. Total: 6 puncte.

Subiectul I, 8)

• Exemplu de răspuns:
  Consider că este esențial să participi fără teamă la un examen, deoarece o atitudine relaxată îți permite să fii creativ și să-ți valorifici pe deplin cunoștințele. Teama blochează adesea gândirea limpede și provoacă erori inutile.
  În textul semnat de Adina Nanu, fetița privește evaluările ca pe niște jocuri amuzante. Plimbându-se spre examene fără încrâncenare și rezolvând testele de admitere ca pe niște exerciții distractive de tip rebus sau joc de îndemânare, ea obține cu ușurință calificativul „excepțional”, demonstrând că detașarea aduce reușita.
• Punctaj conform baremului:
  • menționarea poziției/răspunsului: 1 punct;
  • motivarea răspunsului, valorificând textul indicat: 3 puncte;
  • ortografie și punctuație: 1 punct;
  • încadrare în limita de 50 – 90 de cuvinte: 1 punct. Total: 6 puncte.

Subiectul I, 9)

• Exemplu de răspuns:
  Fragmentul din „Spiru Călin” de Ioan Slavici poate fi asociat cu romanul „Recreația mare” de Mircea Sântimbreanu.
  O asemănare între cele două opere este tema școlii și a universului colegial, ambele texte ilustrând comportamentul elevilor în spațiul clasei și micile neînțelegeri sau simpatii dintre aceștia.
  O deosebire constă în faptul că, în fragmentul lui Ioan Slavici, relația dintre personaje evoluează spre o prietenie profundă și empatică între doi copii orfani ori singuratici, în timp ce schițele lui Mircea Sântimbreanu au un caracter preponderent satiric și moralizator, punând accent pe defectele și năzbâtiile elevilor leneși sau neatenți.
• Punctaj conform baremului:
  • precizarea unui alt text literar: 1 punct;
  • prezentarea unei asemănări de conținut: 2 puncte;
  • prezentarea unei deosebiri de conținut: 2 puncte;
  • respectarea normelor de redactare și a numărului de cuvinte (50 – 100 de cuvinte): 1 punct. Total: 6 puncte.

---

Subiectul I, Partea B

Subiectul I, B. 1)

• Răspuns corect: d („mamei”, „deslușeam”).
• Explicație:
  • În „ma-mei” avem diftongul ei.
  • În „des-lu-șeam” avem diftongul ea (litera „ș” notează consoana [ʃ], urmată de diftongul [e̯a]).
  • La a: „înviorat” are hiat (în-vi-o-rat).
  • La b: „fiindcă” are hiat (fi-ind-că), „voit” are hiat (vo-it).
  • La c: „coroană” are diftong (co-roa-nă), dar „aceasta” are diftong (a-ceas-ta), însă în seria dată la barem d este opțiunea indicată.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

Subiectul I, B. 2)

• Răspuns corect: a („deodată”).
• Explicație: „Deodată” este format prin compunere prin sudare (de + o + dată).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

Subiectul I, B. 3)

• Răspuns:
  „La finalul (sau: încheierea) anului, înainte de admiterea în liceu, s-a făcut un test care a durat o zi întreagă.”
• Punctaj conform baremului: Câte 2 puncte pentru fiecare sinonim integrat corect în context ($2\times 2\text{ p}=4\text{ puncte}$).

Subiectul I, B. 4)

• Răspuns:
  • „(în) testele” – cazul acuzativ (precedat de prepoziția „în”, funcție de circumstanțial);
  • „stării” – cazul genitiv (funcție sintactică de atribut substantival genitival);
  • „anii” – cazul nominativ (funcție sintactică de subiect al verbului „s-au scurs”).
• Punctaj conform baremului: Selectarea a trei substantive în cazuri diferite: $3\times 1\text{ p}=3\text{ p}$; precizarea cazului fiecăruia: $3\times 1\text{ p}=3\text{ p}$. Total: 6 puncte.

Subiectul I, B. 5)

• Răspuns:
  • Propoziția 1: „I-am luat urma” – propoziție principală;
  • Propoziția 2: „și abia acum am aflat” – propoziție principală (coordonată copulativ cu prima);
  • Propoziția 3: „că avem același drum” – propoziție subordonată completivă directă (determină verbul tranzitiv „am aflat”: ce am aflat?).
• Punctaj conform baremului: Delimitarea și transcrierea celor trei propoziții: $3\times 1\text{ p}=3\text{ p}$; precizarea felului propoziției subordonate (completivă directă): 3 puncte. Total: 6 puncte.

Subiectul I, B. 6)

• Răspuns:
  • a) Propoziție simplă cu „băiat” subiect:
    Băiatul citește. (conține doar subiect și predicat).
  • b) Propoziție dezvoltată cu „a ieși” verb copulativ:
    Colegul meu a ieșit învingător la această competiție dificilă. („a ieșit” este verb copulativ, intră în alcătuirea numelui predicativ „a ieșit învingător”).
• Punctaj conform baremului:
  • respectarea tipurilor de propoziție (simplă/dezvoltată): $2\times 1\text{ p}=2\text{ p}$;
  • respectarea cerințelor gramaticale (subiect / verb copulativ): $2\times 1\text{ p}=2\text{ p}$;
  • corectitudine logică și gramaticală: $2\times 1\text{ p}=2\text{ p}$. Total: 6 puncte.

Subiectul I, B. 7)

• Răspuns:
  — Spuneți dacă v-ar plăcea să fiți membrii unei clase formidabile dintr-o școală a cărei viziune este modernă!
• Punctaj conform baremului: Câte 1 punct pentru fiecare formă completată corect ($6\times 1\text{ p}=6\text{ puncte}$).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Ghid de redactare a compunerii narative:

1. Introducere: Stabilirea cadrului spațio-temporal (curtea școlii, ultima zi din clasa a VIII-a, soare cald de iunie, emoție generală).
2. Cuprins: Desfășurarea acțiunii – o mică întâmplare (de exemplu: îngroparea unei capsule a timpului sub bătrânul tei din curte).
   • Secvență descriptivă: Descrierea curții, a teiului înflorit sau a cutiei de metal ce adăpostește scrisorile și amintirile.
   • Secvență dialogată: Schimb de replici calde între prieteni despre promisiunea de a se revedea peste zece ani.
3. Încheiere: Rezolvarea situației, concluzia emoționantă a despărțirii, îmbrățișările de final.

---

Exemplu de compunere (text model):

Soarele strălucea cu putere pe cerul senin, îmbrăcând întreaga curte a școlii într-o lumină aurie. Era ultima zi de școală, iar forfota din jur amesteca râsetele zgomotoase cu lacrimile discrete ale despărțirii. În mijlocul curții se înălța maiestuos un tei bătrân, cu coroana deasă și parfumată, ale cărui flori galbene cădeau lin peste băncile de lemn scorojit de vreme.

Împreună cu cei doi prieteni buni, Mihai și Andrei, am hotărât să marcăm acest moment printr-un gest de neuitat. Ascunsesem într-o cutie metalică mai multe fotografii, insigne și câte o scrisoare adresată sinelui din viitor, alcătuind astfel o adevărată capsulă a timpului.

— Ești sigur că nimeni nu ne va deranja aici? mă întrebă Mihai, privind furiș spre cancelarie.

— Cu siguranță! Toți profesorii sunt ocupați cu festivitatea de premiere, i-am răspuns eu, ținând strâns cutia lucioasă.

— Perfect, atunci să începem să săpăm chiar lângă rădăcina groasă a teiului! propuse Andrei entuziasmat.

Ne-am apucat de treabă cu o mică lopățică adusă de acasă. Când groapa a fost suficient de adâncă, am așezat cutia cu grijă și am acoperit-o cu pământ reavăn și frunze uscate. Ne-am strâns mâinile cu solemnitate, făcându-ne promisiunea solemnă de a ne reîntâlni peste un deceniu în același loc. Plecarea spre casă a fost plină de nostalgie, purtând cu noi certitudinea că anii de gimnaziu vor rămâne mereu vii în sufletele noastre.

---

Baremul de evaluare pentru Subiectul al II-lea:

• Conținut – 12 puncte:
  • Prezentarea întâmplării din ultima zi de școală (adecvat și nuanțat): 4 p;
  • Respectarea tiparului narativ (succesiune cronologică, personaje, acțiune): 4 p;
  • Integrarea celor două secvențe cerute (descriptivă și dialogată): $2\times 2\text{ p}=4\text{ p}$.
• Redactare – 8 puncte:
  • Marcarea paragrafelor: 1 p;
  • Coerența textului: 1 p;
  • Proprietatea termenilor: 1 p;
  • Corectitudinea gramaticală: 1 p;
  • Claritatea exprimării: 1 p;
  • Ortografie (0 – 1 greșeli): 1 p;
  • Punctuație (0 – 2 greșeli): 1 p;
  • Lizibilitate: 1 p.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2020 – 2021
Limba și literatura română
Varianta 3

---

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Făcusem, ce-i drept, un an de ucenicie la „Briciul lui Ștefan cel Mare” și eram de patrusprezece ani aproape când am intrat în prima clasă gimnazială, dar luasem în a patra clasă primară premiul cu coroană și nu mă dădeam pe orișicine, iar după câteva săptămâni au simțit și colegii mei că nu orișicare dintre dânșii se poate măsura cu mine.

Între cei ce o știau aceasta era și Spiru, un băiet de vreo unsprezece ani, oacheș, cu ochii mari, tăcut, liniștit și îmbrăcat cu niște haine de șaiac*, pantaloni largi ca niște șalvari, ca să nu le iasă genunchii, și un fel de tunică tot largă și cu mânecile prea lungi, dar altfel curate și bine îngrijite. El nu vorbea cu nimeni, ci stătea într-un colț, mai ici, mai colo. Abia după vreo săptămână și-a luat loc la capătul băncii a patra, în dreptul unei ferestre. [...]

Într-una din zile unul dintre băieții mai neastâmpărați, nu mai știu care anume, că erau de tot mulți, voind, între lecțiuni, să iasă din bancă, îi zise cam răstit să se dea la o parte.

Spiru ridică mâna, mișcă din cap și închise ochii, tot semne foarte învederate* că odată cu capul nu se mișcă din loc.

— Știi că ești nostim! îi zisei eu. Dar pe unde să iasă băiatul dacă tu te-ai înfipt în capul băncii!?

Spiru dete din umeri.

— Să nu iasă! zise apoi peste puțin. Să rămâie și el la locul lui, cum rămânem d-ta și cu ceilalți.

— Dar dacă are vreo trebuință!? întâmpinai eu, care nu eram obișnuit a discuta cu orișicine.

Spiru ridică degetul și-l clătină de câteva ori.

— N-are! zise apoi pe șoptite, ca să nu-l audă profesorul care intra pe ușă. [...]

La zece apoi, după ce a ieșit profesorul, am și căutat să urmez discuțiunea, dar Spiru s-a ridicat și el, a ieșit din clasă și umbla așa singur, încât nu era chip să te apropii și să te legi de el, iar băiatul cu pricina s-a mutat în altă bancă.

„O să te prind – îmi zisei – când plecăm la masă.”

I-am și luat urma și abia acum am aflat că avem același drum. El mergea potolit, în pași măsurați și călcați cu talpa întreagă, cu pieptul cam scos, cu capul ridicat și uitându-se drept înainte, un umblet învățat parcă pe de rost într-un lung șir de lecțiuni.

Eu, după el, în pașii pițigăiați și mai spornici ai fostului ucenic de bărbier, mai aproape, de tot aproape.

M-a simțit, se vede, în cele din urmă, căci deodată s-a oprit și s-a întors spre mine, deschizându-și ochii încă mai mari, ca și când ar fi voit să zică: „Văzuși că n-avea nicio trebuință!?”

Nu știu dacă va fi și gândit-o el aceasta, destul că eram foarte zăpăcit.

Să trec înainte? Nu se putea!

Să urmez discuțiunea? Nu mai era cu putință!

Să-l întreb unde se duce? Era o prostie, căci asta o știam.

— D-ta de unde ești? îl întrebai, ca să zic ceva.

— De la Mizil — răspunse el înviorat de gândul că e cineva care se interesează și de dânsul – dar nu sunt nici acolo acasă, că n-am nici tată, nici rude.

Ce răspuns!? [...] Nu mă știam nici eu nicăieri acasă. [...]

Dumiriți așa, ne-am făcut prieteni, deși el era cu trei ani aproape mai mic decât mine. Țineam la el fiindcă era băiat potolit [...], iar el se însoțea cu mine mai bucuros decât cu băieții de vârsta lui, fiindcă îl învățam bine și-l deslușeam când era nedumerit asupra vreunei lecțiuni.

(Ioan Slavici, Spiru Călin)

* șaiac – material aspru (din lână, de culoare închisă), țesut de obicei în casă, din care se fac haine țărănești
* învederat – vizibil, evident

---

Textul 2

Mă plimb acum prin curte și revăd în minte pomii de altădată, violetele și florile japoneze...

Spre garaj era un cais, în care mă suiam pe la cinci-șase ani, închipuindu-mă Tarzan, [...] despletită și pictată pe tot corpul cu ruj și pastă de dinți. Adunam copiii vecinilor și ne costumam cu ce ne cădea în mână. Odată, întorcându-se acasă, mama ne-a găsit, pe mine și pe Didi (verișoara mea de aceeași vârstă), gătite cu rochiile ei de mătase, clătinându-ne pe pantofii ei cu tocuri și unse pe față, „ca cucoanele”, cu cremă... de ghete.

Joaca mea preferată era însă desenul. Așezată pe burtă, pe covor, mâzgăleam pe tot ce găseam. Pe o carte de vizită a mamei desenasem o doamnă în picioare, din care se vedeau distinct pălăria și pantofii cu tocuri înalte, și, alături de ea, o pisică. Mama a scris pe verso „Desenat și iscălit de Adina la vârsta de 3 ani și 10 luni”. Astăzi, când mă ocup de costume și modelez pisici, mi se pare o adevărată premoniție. Creioanele colorate erau ființe vii: cel mai mult îl iubeam pe cel bleu-pastel, apoi pe cel galben-deschis. [...]. Peste alți ani, am citit în testele de psihologie [...] confirmarea stării de seninătate însorită în care mi s-au scurs anii copilăriei. [...]

Clasele primare le-am făcut acasă, în particular, ca să folosească și licența mamei la ceva. Îmi citeam cărțile de școală de la început până la sfârșit, printre povești și romanele din casă, așezată la biroul tatei, în fotoliul de piele neagră, cu picioarele suite pe masă.

La sfârșitul anului, făceam o plimbare cu mama [...] până la Școala 32, lângă Bufetul de la Șosea, unde ședeam de vorbă cu niște profesoare și mă întorceam sărind într-un picior și mirându-mă ce mare scofală e să dai examen. De-abia într-a IV-a m-au dat la școală, ca să mă obișnuiesc cu un program fix în vederea liceului. Tot la Școala 32, ședeam în bancă cu fata învățătoarei, Voichița Pădureanu, ca o păpușă cu ochi albaștri de porțelan și păr creț, și luam amândouă 10.

Cel mai amuzant lucru din acel an a fost încercarea de a adapta metoda rapidă de echipare a pompierilor (pe care o văzusem la cinema, într-un documentar) la îmbrăcarea de dimineață, ca să mă pot scula cât mai târziu. De cu seară, băgam una-ntr-alta cămașa, rochia și șorțul de școală, pe care a doua zi, când săream din pat, le trăgeam pe mine dintr-odată.

La sfârșitul anului, înainte de admiterea în liceu, s-a făcut un test care a ținut o zi întreagă, cu fel de fel de probe care semănau cu cuvintele încrucișate, exerciții de îndemânare de înșirat mărgele pe sârme etc., care m-au distrat foarte tare. După asta au chemat-o pe mama la școală să-i spună că am ieșit cu calificativul „excepțional”. Când mama a întrebat câți copii au mai fost notați astfel, directoarea a râs: „Doi, ea și cu mine, căci am trecut și eu probele, ca să apreciez nivelul.”

(Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele)

---

A.

1. Notează două cuvinte din câmpul lexical al familiei, identificate în textul 2. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Cel mai distractiv lucru pe care fetița l-a descoperit într-un documentar este
   a) dezlegarea cuvintelor încrucișate.
   b) îmbrăcarea prin metoda pompierilor.
   c) înșiratul mărgelelor pe sârmă.
   d) vopsitul feței cu cremă de ghete.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Spiru refuză să-și lase colegul să iasă din bancă
   a) atunci când intră profesorul.
   b) atunci când pleacă la masă.
   c) în timpul orei.
   d) în timpul pauzei.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Spiru și prietenul său
   a) au aceeași vârstă.
   b) au fost ucenici.
   c) au luat același premiu.
   d) sunt în aceeași clasă.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul	Corect	Incorect
Spiru se simțea acasă oriunde.
Spiru a luat premiul I în clasa a IV-a primară.
Toți elevii începeau gimnaziul la paisprezece ani.
Cei doi copii se costumau cu rochiile de mătase și cu pantofii mamei.
Colega de bancă a Adinei Nanu semăna cu o păpușă de porțelan.
Adina Nanu a făcut clasa a II-a la Școala 32.

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos. 6 puncte
   a) „— Să nu iasă! zise apoi peste puțin. Să rămâie și el la locul lui, cum rămânem d-ta și cu ceilalți.
   — Dar dacă are vreo trebuință!? întâmpinai eu, care nu eram obișnuit a discuta cu orișicine.”
   b) „Spiru, un băiat [...] oacheș, cu ochii mari, tăcut, liniștit și îmbrăcat cu niște haine de șaiac, pantaloni largi ca niște șalvari [...] și un fel de tunică tot largă și cu mânecile prea lungi, dar altfel curate și bine îngrijite”.

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între fragmentul din „Spiru Călin” de Ioan Slavici și fragmentul extras din „Călătorie în jurul casei mele” de Adina Nanu. 6 puncte

8. Crezi că e important să participi fără teamă la un examen? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Spiru Călin” de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de conținut dintre ele. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
   a) „aproape”, „înviorat”.
   b) „fiindcă”, „voit”.
   c) „aceasta”, „coroană”.
   d) „mamei”, „deslușeam”.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Un cuvânt format prin compunere din secvența „deodată s-a oprit și s-a întors spre mine, deschizându-și ochii încă mai mari, ca și când ar fi voit să zică: «Văzuși că n-avea nicio trebuință!?»” este:
   a) „deodată”.
   b) „întors”.
   c) „trebuință”.
   d) „văzuși”.

3. Rescrie enunțul „La sfârșitul anului, înainte de admiterea în liceu, s-a făcut un test care a ținut o zi întreagă”, înlocuind cuvintele subliniate cu câte un sinonim adecvat. 4 puncte

4. Selectează, din enunțul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, precizând cazul fiecăruia: „am citit în testele de psihologie [...] confirmarea stării de seninătate însorită în care mi s-au scurs anii copilăriei.” 6 puncte

5. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul propoziției subordonate: „I-am luat urma și abia acum am aflat că avem același drum”. 6 puncte

6. Alcătuiește o propoziție simplă, în care substantivul „băiat” să aibă funcția sintactică de subiect (a) și o propoziție dezvoltată, în care verbul „a ieși” să fie copulativ (b). 6 puncte

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul adresat unor elevi, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
   — ____________ (a spune, imperativ, plural) dacă v-_______________ (a plăcea, condițional-optativ, prezent, persoana a III-a) să fiți ___________________ (membru, plural, articulat hotărât) unei clase ______________________ (formidabil, adjectiv) dintr-o școală _________ __________ (care, genitiv) viziune este modernă!

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare cu prietenii tăi, în ultima zi de școală, incluzând o secvență descriptivă și una dialogată.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.