Evaluare Națională 2022, limba și literatura română: test de antrenament 2

Subiectul I

A.

1)

• Răspuns posibil: În caserola lui Imran se aflau: curmale și tocăniță cu linte și bulgur (haleem). (Se acceptă oricare alte alimente menționate: lipie, salată fattoush, prăjitură konafah).
• Barem: Câte 1 punct pentru fiecare aliment menționat corect ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$).

2)

• Răspuns corect: b)
• Explicație: Imran îl invită pe Nimo la el în bancă pentru a împărți pachetul pregătit de mama sa („vino în banca mea, să împărțim ce mi-a pregătit mama la pachet”).
• Barem: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: d)
• Explicație: În textul 2 se specifică faptul că poveștile sunt „prețuite pentru latura lor morală, pentru învățăturile de viață oferite tinerilor”.
• Barem: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: b)
• Explicație: Textul menționează termenul: „oyuu (apă caldă sau fierbinte)”.
• Barem: 2 puncte.

5)

• Nimo și-a uitat acasă pachețelul cu mâncare. – Corect (în text: „Nimo i-a povestit cum își uitase acasă sandviciurile și mărul”)
• Nimo îi explică lui Imran ce e bulgurul. – Incorect (Imran îi explică lui Nimo că bulgurul este grâu măcinat mai mare)
• Imran este de origine siriană. – Corect (în text: „dejunului pregătit de mama colegului sirian”)
• Limba japoneză utilizată în comunicarea de zi cu zi se învață destul de ușor. – Corect (în text: „limba japoneză este foarte ușor de învățat pentru comunicarea de bază, simplă, de zi cu zi”)
• Vocabularul limbii japoneze cuprinde și termeni care nu pot fi traduși exact în alte limbi. – Corect (în text: „multe cuvinte individuale nu au echivalent direct în limbile occidentale”)
• Bucătăria orientală are peste cinci sute de mii de rețete proprii. – Incorect (numărul de circa cinci sute de mii se referă la cuvintele din vocabularul limbii japoneze, nu la rețete culinare)
• Barem: Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect ($6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$).

6)

• Exemplu de răspuns:
  În fragmentul citat, trăsătura morală a lui Imran este empatia (altruismul, spiritul de observație și generozitatea). Aceasta este evidențiată prin caracterizare indirectă, ce reiese din faptele și atitudinea băiatului, care observă starea colegului său, își întrerupe prânzul și merge la banca lui pentru a-l ajuta.
• Barem:
  • precizarea trăsăturii morale: 2 puncte;
  • precizarea mijlocului de caracterizare: 2 puncte;
  • ortografie și punctuație: 1 punct;
  • încadrarea în două-trei enunțuri: 1 punct.
    (Total: 6 puncte)

7)

• Exemplu de răspuns:
  Un element de conținut comun celor două texte este deschiderea spre o altă cultură / interculturalitatea (sau gastronomia ca punte între culturi / învățarea unei limbi străine). În primul text, Nimo descoperă preparatele tradiționale siriene aduse de Imran (bulgur, fattoush, konafah) și învață denumirile lor în limba arabă. În al doilea text, autorul interviului relatează experiența apropierii de cultura niponă prin limba japoneză, literatură și gastronomie.
• Barem:
  • precizarea unui element de conținut comun: 2 puncte;
  • prezentarea elementului prin raportare la secvențe din ambele texte: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • ortografie și punctuație: 1 punct;
  • respectarea limitei minime de 30 de cuvinte: 1 punct.
    (Total: 6 puncte)

8)

• Exemplu de răspuns:
  Consider că interacțiunea cu ceilalți colegi în timpul pauzelor poate deveni un excelent prilej de învățare, deoarece dialogul deschis facilitează schimbul de experiențe și de cunoștințe noi.
  Așa cum reiese din textul 1, Nimo învață de la colegul său, Imran, detalii interesante despre gastronomia arabă și despre denumirile unor preparate tradiționale precum bulgur, fattoush sau konafah. De asemenea, el află noțiuni despre pronunția literei h în limba arabă. Așadar, o conversație amicală din recreație lărgește orizontul cultural al elevilor într-un mod plăcut și natural.
• Barem:
  • menționarea clară a poziției/răspunsului: 1 punct;
  • motivarea opiniei: 1 punct;
  • valorificarea textului 1 (adecvată și nuanțată): 2 puncte;
  • ortografie și punctuație: 1 punct;
  • respectarea limitei de cuvinte (50–100 de cuvinte): 1 punct.
    (Total: 6 puncte)

9)

• Exemplu de răspuns:
  Fragmentul din opera „Prieten cu umbra” de Călin Torsan poate fi asociat cu romanul „Băiatul cu pijamale în dungi” de John Boyne, ambele având drept temă comună prietenia dincolo de barierele culturale sau etnice.
  În textul lui Călin Torsan, Imran dă dovadă de generozitate și îl invită pe Nimo să împartă mâncarea cu el, creând o punte de apropiere și comunicare între două culturi diferite. În mod asemănător, în romanul lui John Boyne, între Bruno, fiul unui comandant german, și Shmuel, un copil evreu dintr-un lagăr, se leagă o prietenie sinceră, în ciuda gardului ghimpat și a diferențelor impuse de contextul istoric.
• Barem:
  • identificarea temei: 1 punct;
  • indicarea titlului și a autorului celuilalt text literar: 1 punct;
  • prezentarea temei prin referire la secvențe din ambele texte: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • ortografie și punctuație: 1 punct;
  • respectarea limitei de cuvinte (50–100 de cuvinte): 1 punct.
    (Total: 6 puncte)

---

B.

1)

• Răspuns corect: d) „primeau”, „veneau”
• Explicație:
  • „pri-meau” conține triftongul „-eau” (semivocala e, semivocala a nu, silaba este formată din semivocala e, vocala a, semivocala u);
  • „ve-neau” conține triftongul „-eau”.
    La a): „le-am” conține diftongul „ea”; la b): „ma-io-ne-ză” (ia/io sunt diftongi), „vo-ie” conține diftongul „ie”; la c): „mun-ceau” are literele ce + diftongul au (grupul „ce” înaintea vocalei formează consoana [tʃ], deci [tʃaw] conține diftong, nu triftong).
• Barem: 2 puncte.

2)

• Răspuns corect: c) „răsfoia”, „bogăția”
• Explicație:
  • „răsfoia” este derivat de la substantivul „foaie” cu prefixul „răs-” și sufixul verbal „-i”;
  • „bogăția” provine din adjectivul „bogat” + sufixul „-ie”.
    La a): „materialul” este neologism/cuvânt de bază, nu derivat; la b): „numai”, „oricând” sunt compuse; la d): „devreme” este compus.
• Barem: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: d) la perfecție
• Explicație: A deprinde o limbă „fără cusur” înseamnă a o învăța impecabil, fără greșeală, la perfecție.
• Barem: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: b) Are visuri de mărire.; S-a deprins repede cu munca.
• Explicație: Pluralul „visuri” este corect pentru sensul figurat (aspirații, idealuri), iar „vise” pentru imaginile din timpul somnului. Verbul reflexiv „a se deprinde” cere prepoziția „cu” („s-a deprins cu munca”), în timp ce „a se desprinde” înseamnă a se detașa/separa de ceva.
• Barem: 2 puncte.

5)

• Tabel completat:

Verbul selectat	Modul verbului selectat
repetă / te rog / am / voi întoarce / ajuți	modul indicativ
nu refuza / vino	modul imperativ
să împărțim / s-o termin / s-o dovedesc	modul conjunctiv
aș putea	modul condițional-optativ

(Se aleg oricare trei verbe la moduri diferite dintre cele de mai sus).

• Barem: Câte 1 punct pentru fiecare verb selectat ($3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$) + câte 1 punct pentru fiecare mod precizat corect ($3\times 1\text{ p.}=3\text{ puncte}$). Total: 6 puncte.

6)

• (1) Propoziție negativă cu „salată” în cazul genitiv:
  Aspectul salatei nu a fost pe gustul oaspeților. (sau: Frunzele salatei nu sunt proaspete.)
• (2) Propoziție afirmativă cu „aceia” ca și complement indirect:
  Le-am oferit acelora câteva explicații folositoare. (cazul dativ: cui am oferit? -> acelora)
• Barem:
  • câte 1 punct pentru tipul de propoziție (negativă / afirmativă): $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • utilizarea substantivului în genitiv: 1 punct;
  • respectarea funcției sintactice de complement indirect: 1 punct;
  • corectitudinea logică și gramaticală: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$. Total: 6 puncte.

7)

• Propoziția 1: „care au așternut acele povești și pilde” – propoziție subordonată atributivă (termen regent: pronumele demonstrativ „cei”);
• Propoziția 2: „că natura umană este până la urmă universală, indiferent de cultură, spațiu sau epocă” – propoziție subordonată completivă directă (termen regent: verbul „arată”).
• Barem:
  • transcrierea fiecărei subordonate: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$;
  • precizarea felului fiecărei subordonate: $2\times 2\text{ p.}=4\text{ puncte}$. Total: 6 puncte.

8)

• Formele corecte:
  • Aș vrea să știi (conjunctiv prezent, persoana a II-a singular: rădăcină ști- + desinența -i = doi de i)
  • că vom călători (viitorul standard se formează din auxiliarul a vrea + infinitivul a călători, cu un singur i)
  • în Japonia, țară ai cărei (articolul posesiv-genitival se acordă în gen și număr cu substantivul determinat „cireși” – masculin plural: ai, iar pronumele relativ se acordă cu substantivul antecedent „țară” – feminin singular: cărei)
  • cireși sunt celebri (pluralul adjectivului nearticulat celebru este celebri, cu un singur i)
  • Ia-ți (ortogramă: forma verbală de imperativ ia + pronumele reflexiv clitic -ți)
  • bagajele și vino să descoperim frumusețile lumii! (genitivul substantivului feminin articulat hotărât lumea -> lumii, cu doi de i)
• Barem: Câte 1 punct pentru fiecare formă aleasă corect ($6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$).

---

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Planul rezumatului:

1. În timpul pauzei mari, elevii mănâncă din pachetele aduse sau cumpărate, iar Nimo stă abătut în bancă, studiind la istorie.
2. Imran remarcă lipsa pachetului colegului său și îl invită cu delicatețe să împartă prânzul împreună.
3. Nimo acceptă bucuros și mărturisește că și-a uitat mâncarea acasă.
4. Desfăcând caserola, Imran îi prezintă mâncărurile tradiționale siriene (bulgur, salata fattoush, prăjitura konafah), iar Nimo le apreciază gustul.
5. Cei doi poartă un dialog amuzant despre pronunția sunetelor specifice limbii arabe.

Exemplu de rezumat:

În timpul pauzei mari, majoritatea elevilor își consumă gustările aduse de acasă sau cumpărate de la magazinele din apropiere. Observând că Nimo răsfoiește abătut manualul de istorie și că nu are nimic de mâncare, Imran îl invită la el în bancă pentru a împărți prânzul.

Nimo acceptă cu bucurie propunerea și recunoaște că și-a uitat pachetul acasă. Despachetând caserola cu mai multe compartimente, băiatul sirian îi oferă colegului său din mâncărurile pregătite de mama sa. Nimo gustă curios din tocănița cu carne și bulgur, din salata fattoush cu lipie prăjită și află ingredientele desertului numit konafah.

În timp ce savurează preparatele gustoase, cei doi prieteni glumesc și discută despre pronunția literei h în limba arabă.

(114 cuvinte)

Repartizarea punctajului conform baremului:

• Conținut (12 puncte):
  • Formularea ideilor principale și reflectarea completă a textului: 6 puncte;
  • Succesiunea logică a evenimentelor: 2 puncte;
  • Respectarea regulilor specifice rezumatului (relatare la persoana a III-a, vorbire indirectă, fără citate/dialog, ton neutru): 4 puncte.
• Redactare (8 puncte):
  • Coerența textului: 1 punct;
  • Proprietatea termenilor: 1 punct;
  • Corectitudine gramaticală: 1 punct;
  • Claritatea exprimării: 1 punct;
  • Ortografie (0–1 greșeli): 2 puncte;
  • Punctuație (0–2 greșeli): 1 punct;
  • Lizibilitate și respectarea limitei de cuvinte (minimum 80 de cuvinte): 1 punct.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2021 – 2022
Limba și literatura română
Testul 2

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Numai acum, dacă și-ar fi rotit ochii prin sala de clasă, Nimo ar fi dibuit foarte multe detalii anapoda: ar fi văzut-o pe Veronica, luptându-se cu jumătatea de pui și cu cartofii prăjiți peste care turnase dintr-un plic maioneză cu usturoi, împuțind totul în jurul ei ca de fiecare dată; pe Sandu l-ar mai fi observat scormonind în cutia de plastic plină cu un amestec dubios de iaurt, cereale și fructe uscate; nu și-ar fi putut desprinde privirea de la Florin, cel care își ungea tacticos, cu unt de arahide, feliile de pâine prăjită; ar fi urmărit mișcările grațioase ale Adelinei, ce încerca să își ferească degetele de uleiul de măsline cu care îi fusese asezonată salata.
Aceștia erau numai câțiva dintre colegii ce veneau cu prânzul împachetat în ghiozdan, chiar dacă nu unul de care se îngrijise cineva de-acasă, ci cumpărat pe drumul spre școală. Nenumărate localuri fast-food împânziseră zona. Dar cei mai mulți dintre ei primeau bani suficienți de la părinți, astfel că profitau mereu de lipsa de autoritate a bodyguardului, un oarecare nenea Mișu, zbughind-o afară și căutând ceva de ronțăit prin magazinele colțului de cartier. Se întorceau de acolo cu sucuri și dulciuri la care munceau tot restul zilei, împărțindu-le doar cu aceia pe care-i considerau demni de nasul și de buzunarele lor. [...]
S-a întâmplat ca tocmai Imran să observe că Nimo nu era în regulă, așa că și-a întrerupt prânzul și s-a apropiat de banca postitorului fără voie. Nimo răsfoia manualul de istorie, fiindcă imediat după recreația mare urmau să fie ascultați pentru a doua notă a semestrului.
— Hei, ce faci? Te supără ceva?
Imran deprinsese fără cusur noua limbă de pe timpul când locuise în Timișoara. Stătuseră destul în Banat, un an și câteva luni, iar el învățase la o școală special organizată pentru comunitatea musulmană de acolo. Era a doua ca mărime din țară, imediat după aceea similară deschisă în București.
— Nu, nimic, mulțumesc. Încerc doar să mai bag pe gât câteva pagini din manualul de istorie.
— Cumva pentru că ți-e foame și vrei să uiți de ea?
Nimo zâmbi în fața evidenței. Dar fusese un zâmbet anemic, fără convingere, tocmai pentru că îl înmuiase de tot lipsa prânzului.
— Nu, nu de aia, dar știi că astăzi ne ascultă, așa că...
— Așa că, repetă Imran, te rog frumos, nu mă refuza și vino în banca mea, să împărțim ce mi-a pregătit mama la pachet. Am destulă mâncare, așa că sigur mă voi întoarce acasă cu ea dacă nu mă ajuți s-o termin. N-aș putea s-o dovedesc pe toată. Știu că mama s-ar supăra să știe că n-am împărțit-o măcar cu cineva și nu vreau asta. Așadar, poți considera invitația mea ca pe o rugăminte să-mi dai o mână de ajutor.
— O gură de ajutor, glumi Nimo, iar puștii râseră sănătos.
— Exact așa, prietene! Hai deci la mine în bancă! Și nu uita că ești oricând binevenit să luăm gustarea împreună.
Cât timp Imran a despachetat caserola compartimentată pentru mai multe feluri de alimente, Nimo i-a povestit cum își uitase acasă sandviciurile și mărul. Apoi s-a mirat cu voce tare de bogăția dejunului pregătit de mama colegului sirian. În despărțiturile acelui vas din plastic erau așezate niște curmale imense; apoi, un soi de tocăniță din cubulețe de carne, despre care Imran i-a spus că mai conținea linte și bulgur.
— Și tata gătește uneori linte, dar de bulgur chiar că n-am auzit niciodată. Darămite să fi gustat!
Imran zâmbi și era gata să pună pariu că Nimo știa foarte bine ce însemna aia. [...]
— De grâu ai auzit vreodată?
Iarăși hohotiră amândoi, Nimo fiind foarte mirat să afle că bulgurul nu era decât un grâu măcinat ceva mai mare.
— Noi îi spunem haleem.
Nimo repetă încetișor cuvântul, pentru a-l fixa în memorie. Apoi gustă din felul acela, întingând în caserolă cu o bucată de lipie. Dădu din cap de mai multe ori, confirmându-i prietenului că tocănița era gustoasă.
Un alt preparat arăta exact ca o salată obișnuită în care se vedeau bucățelele de roșie, ardeiul mărunțit și lăptucile, dar unde fuseseră amestecate și fragmente crocante de lipie prăjită.
— Asta este fattoush, îl lămuri imediat Imran.
Despre ceva ce semăna cu o felie triunghiulară de plăcintă însiropată, Nimo află că e un produs de patiserie pentru care se prepara mai întâi un aluat special.
— Umplutura este de brânză, iar noi îi zicem prăjiturii konafah.
— Observ că toate cuvintele voastre arabe conțin litera h, se amuză Nimo.
— Ei, nu chiar toate, zâmbi Imran, dar chiar că astăzi s-au potrivit în farfuria mea numai astfel de mâncăruri. De fapt, avem două tipuri de h: unul e litera ha și îl pronunțăm destul de asemănător cu consoana din română. Însă sunetul specific limbii arabe și de care se mirau și amicii mei din Timișoara este hî.

(Călin Torsan, Prieten cu umbra)

Textul 2

Ați ales autori și povești vechi pentru a face această antologie, Arcașul fără arc. Ce ne spun cei vechi despre lumea de azi? [...]
Poveștile și pildele din acest volum, majoritatea vechi de sute și sute de ani, au rămas adânc înrădăcinate în spiritul Asiei de Est. Nu puține sunt prezente în materialul de studiu al elevilor de liceu din China, Japonia și Coreea, fiind prețuite pentru latura lor morală, pentru învățăturile de viață oferite tinerilor, dar și pentru mesajul care va rămâne în sufletul acestora și ca adulți. Cu o simplitate impresionantă, sunt descrise situații pe care cu siguranță le-am trăit și noi în viață, fie că sunt comice, ironice sau tragice. La fel, nu puține personaje sunt foarte asemănătoare tiparului uman pe care îl întâlnim și astăzi – suspiciosul, naivul, inteligentul, ghinionistul etc. Din acest punct de vedere, cei vechi, care au așternut acele povești și pilde, ne arată că natura umană este până la urmă universală, indiferent de cultură, spațiu sau epocă. [...]
Când ați simțit că ați ajuns – și, mai apoi, că ați depășit – la un punct de cotitură, la o intersecție în raport cu acea lume? Că sunteți cumva de acolo…
Acel moment a venit după circa trei ani și jumătate de locuit în Japonia. După cum am spus și mai devreme, limba este cea mai mare barieră pentru o adaptare completă. În mod paradoxal, limba japoneză este foarte ușor de învățat pentru comunicarea de bază, simplă, de zi cu zi [...]. Însă dacă dorești să poți ține un discurs, să vorbești nestingherit despre orice subiect sau să citești și să scrii liber, atunci este cu totul altă poveste. Vocabularul limbii japoneze este unul dintre cele mai bogate din lume (circa cinci sute de mii de cuvinte) și multe cuvinte individuale nu au echivalent direct în limbile occidentale. De exemplu, doar pentru cuvântul „apă” există mai mulți termeni – mizu (apă, generic), oyuu (apă caldă sau fierbinte), reisui (apă rece, generic), ohiya (apă rece la restaurant), josui (apă curată) etc. [...]
Ce anume credeți că ar fi foarte important de adus la noi din Orientul Îndepărtat?
Cred că ce a putut fi adus a fost deja adus – și anume (1) literatura, [...] (2) bucătăria orientală, [...] (3) elemente de vestimentație și artă. Mai rămâne și tehnologia, dar aceasta vine din inerție prin țările dezvoltate din Occident [...].
Cum diferă umorul de acolo de umorul nostru? Prin ce anume – foarte tare?
În general, umorul din Asia de Est este mult mai copilăresc față de umorul occidental și aceasta este cu atât mai adevărat pentru societatea niponă. Poante precum clasicele Stan și Bran, când unul îi aruncă celuilalt pe față un platou de tort cu frișcă și toată lumea moare de râs, sunt foarte apreciate. În schimb, glume cu tâlc, glume ce te pun să te gândești și să înțelegi poanta sunt rare. [..]
S-ar putea spune că japoneza a fost cât pe-aci să vă devină a doua limbă maternă?
Nu e chiar o exagerare să spunem asta. Din moment ce am ajuns să am vise în această limbă, bănuiesc că a devenit o parte din mine. [...] Nu știu de ce, dar unele cuvinte îmi vin mai ușor în limba japoneză, altele în limba engleză, altele în limba română.

(Cristian Pătrășconiu, Interviu Ștefan Liiceanu: Japonia interioară, www.lapunkt.ro)

---

A.

1. Notează numele a două alimente pe care le avea Imran în caserolă. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Imran îl roagă pe Nimo
   a) să-l ajute la istorie.
   b) să mănânce împreună.
   c) să iasă în pauză.
   d) să-i cumpere mâncare.
   Răspunsul corect: $\square$.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Poveștile cuprinse în volumul „Arcașul fără arc” sunt importante pentru
   a) dificultatea conținutului.
   b) jocul de cuvinte.
   c) noutatea lor.
   d) valoarea morală.
   Răspunsul corect: $\square$.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Termenul care denumește apa caldă în limba japoneză este
   a) mizu.
   b) oyuu.
   c) ohiya.
   d) reisui.
   Răspunsul corect: $\square$.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul	Corect	Incorect
Nimo și-a uitat acasă pachețelul cu mâncare.
Nimo îi explică lui Imran ce e bulgurul.
Imran este de origine siriană.
Limba japoneză utilizată în comunicarea de zi cu zi se învață destul de ușor.
Vocabularul limbii japoneze cuprinde și termeni care nu pot fi traduși exact în alte limbi.
Bucătăria orientală are peste cinci sute de mii de rețete proprii.

6. Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și trăsătura morală a personajului Imran, identificate în fragmentul următor: „S-a întâmplat ca tocmai Imran să observe că Nimo nu era în regulă, așa că și-a întrerupt prânzul și s-a apropiat de banca postitorului fără voie. Nimo răsfoia manualul de istorie, fiindcă imediat după recreația mare urmau să fie ascultați pentru a doua notă a semestrului”. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, prin referire la câte o secvență din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că interacțiunea cu ceilalți colegi, în timpul pauzelor, poate deveni prilej de învățare? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Prieten cu umbra” de Călin Torsan cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Conțin triftong ambele cuvinte din seria:
   a) „le-am”, „grațioase”.
   b) „maioneză”, „voie”.
   c) „munceau”, „vedeau”.
   d) „primeau”, „veneau”.
   Răspunsul corect: $\square$.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria care conține doar cuvinte derivate este:
   a) „materialul”, „localurile”.
   b) „numai”, „oricând”.
   c) „răsfoia”, „bogăția”.
   d) „simplitate”, „devreme”.
   Răspunsul corect: $\square$.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sensul construcției subliniate în secvența: „Imran deprinsese <u>fără cusur</u> noua limbă de pe timpul când locuise în Timișoara” este:
   a) cu accent.
   b) de nevoie.
   c) fără sprijin.
   d) la perfecție.
   Răspunsul corect: $\square$.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sunt corecte ambele enunțuri din seria:
   a) Are vise mari pentru cariera sa.; Se desprinde ușor de familie.
   b) Are visuri de mărire.; S-a deprins repede cu munca.
   c) Își amintea visurile de noapte.; S-a desprins cu lumea.
   d) Visele de noapte sunt senine.; S-a deprins de colegi.
   Răspunsul corect: $\square$.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza:
   „— Așa că, repetă Imran, te rog frumos, nu mă refuza și vino în banca mea, să împărțim ce mi-a pregătit mama la pachet. Am destulă mâncare, așa că sigur mă voi întoarce acasă cu ea dacă nu mă ajuți s-o termin. N-aș putea s-o dovedesc.” 6 puncte

Verbul selectat	Modul verbului selectat

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „salată” să fie în cazul genitiv (1) și o propoziție afirmativă, în care pronumele demonstrativ de depărtare „aceia” să aibă funcția sintactică de complement indirect (2). 6 puncte
   (1)
   (2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază, precizând felul acestora: „Din acest punct de vedere, cei vechi, care au așternut acele povești și pilde, ne arată că natura umană este până la urmă universală, indiferent de cultură, spațiu sau epocă.”. 6 puncte

8. Încercuiește variantele corecte din textul de mai jos, reprezentând mesajul unui membru al clubului de învățare a limbii japoneze către un prieten. 6 puncte
   Aș vrea să ști / să știi că vom călători / vom călătorii în Japonia, țară ai cărei / a cărui cireși sunt celebri / celebrii. Ia-ți / Iați bagajele și vino să descoperim frumusețile lumi / lumii!

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 2 puncte; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.