Evaluare Națională 2022, limba și literatura română: test de antrenament 1

Subiectul I

A.

1)

Exemplu de răspuns:
Două rude ale lui Apolodor menționate în textul 1 sunt Apolodorin (bunicul) și Apolodorel (tatăl) / Apolodorica (mama) / Apolodorini (unchiul).

Punctaj conform baremului: 2 × 1p = 2 puncte pentru oricare două prenume corecte.

---

2)

Răspuns corect: d) Meteor.
Explicație: În textul 1 se specifică clar: „E pescadorul METEOR / Cel mai de frunte pescador / Din Baltica în Labrador.”

Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

3)

Răspuns corect: d) oceane.
Explicație: În textul 2 se precizează: „nava depășise Pasajul Drake, poarta furtunilor, acolo unde cele două mari oceane, Atlanticul și Pacificul, se întâlnesc.”

Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

4)

Răspuns corect: a) Apuseni.
Explicație: În textul 2 se arată: „...dar în munții Apuseni a ajuns în mai puține decât și-ar fi dorit. Însă numele lor e ușor de reținut, pentru că, nu știu cum se face, toate s-au nimerit ca mai târziu să intre în elita speologică a României...”.

Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

5)

Enunțul	Corect	Incorect
Apolodor este sigur că își va revedea familia.		X
Apolodor ajunge în Labrador pe drumul cel mai scurt.		X
Familia de pinguini se reunește în Golful Terror.	X
Emil Racoviță era pasionat de fotografie.	X
Pentru a supraviețui, echipajul de pe Belgica transformă motorul cu aburi într-o sobă.	X
Emil Racoviță a înființat, la Cluj, primul institut de speologie din lume.	X

Explicații:

1. Incorect – Apolodor crede inițial că va pieri: „Pesemne că mi-e dat să mor / Aici, la țărmul mărilor...”.
2. Incorect – Matrozii îl avertizează: „Ai drum ceva mai ocolit / Căci navigăm spre răsărit”.
3. Corect – La finalul călătoriei: „Pe coasta Golfului Terror... / S-a adunat cu mic, cu mare, / Tot neamul lui Apolodor”.
4. Corect – „Racoviță era un pasionat fotograf: venise la bord cu un întreg laborator...”.
5. Corect – „...soba improvizată prin modificarea motorului cu aburi.”
6. Corect – „...și a fondat apoi la Cluj, în 1920, primul institut de speologie din lume.”

Punctaj conform baremului: 6 × 1p = 6 puncte.

---

6)

Exemplu de răspuns:

1. Rima identificată în fragmentul citat este rimă împerecheată (primele două versuri rimează între ele: „Nord” / „fiord”, iar ultimele două între ele: „Apolodor” / „gânditor”).
2. Măsura versurilor este de 8 silabe (de exemplu: „La Ca-pul Nord, la Ca-pul Nord” = 8 silabe; „A-dă-pos-tit în-tr-un fi-ord” = 8 silabe).

Punctaj conform baremului:

• identificarea a două elemente de versificație: 2 × 1p = 2 puncte;
• menționarea felului acestora: 2 × 2p = 4 puncte.
  Total: 6 puncte.

---

7)

Exemplu de răspuns:
O temă comună ambelor texte este călătoria / explorarea unor spații îndepărtate și vitrege.
În primul text, Apolodor parcurge un drum lung și plin de peripeții de la Capul Nord până în Antarctica, pentru a-și regăsi familia. În al doilea text, este evocată călătoria exploratorilor pe nava Belgica, dincolo de „Capătul Lumii”, în tărâmul înghețat al Antarcticii, pentru realizarea unor cercetări științifice.
(58 de cuvinte)

Punctaj conform baremului:

• precizarea temei comune: 2 puncte;
• prezentarea adecvată a temei valorificând câte un element de conținut din fiecare text: 2 × 1p = 2 puncte;
• ortografie și punctuație: 1 punct;
• încadrarea în limita de cuvinte (30 – 70 de cuvinte): 1 punct.
  Total: 6 puncte.

---

8)

Exemplu de răspuns:
Consider că poveștile reprezintă un sprijin esențial pentru a depăși momentele dificile, deoarece oferă evadare și alinare sufletească.
În fragmentul din jurnalul lui Emil Racoviță, exploratorii blocați pe nava Belgica în gerul cumplit al iernii polare găseau refugiu sufletesc chiar în puterea poveștilor. Ghemuiți lângă soba improvizată, oamenii „legau în lungi povești, prin firul amintirii” legătura cu cei dragi și cu locurile natale, iar cărțile care vorbeau despre „soare și iubire” le ofereau căldura interioară necesară pentru a supraviețui urgiei exterioare. Așadar, istorisirile ajută mintea să reziste oricărei suferințe.
(94 de cuvinte)

Punctaj conform baremului:

• formularea clară a răspunsului: 1 punct;
• motivarea adecvată a opiniei: 1 punct;
• valorificarea adecvată și nuanțată a fragmentului din jurnalul lui Emil Racoviță: 2 puncte;
• ortografie și punctuație: 1 punct;
• încadrarea în limita de cuvinte (50 – 100 de cuvinte): 1 punct.
  Total: 6 puncte.

---

9)

Exemplu de răspuns:
Textul „Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum poate fi asociat cu romanul „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran, ambele având ca valoare morală comună perseverența în atingerea unui țel.
În textul lui Gellu Naum, pinguinul Apolodor înfruntă mari obstacole, frigul, deznădejdea și călătorește pe mări necunoscute, dornic să ajungă la familia sa din Labrador și apoi pe coasta Golfului Terror. În opera lui Radu Tudoran, Anton Lupan dă dovadă de aceeași tenacitate extraordinară, reparând goeleta „Speranța” și înfruntând furtunile oceanice pentru a ajunge în Țara de Foc pe urmele prietenului său dispărut, Pierre Vaillant.
(95 de cuvinte)

Punctaj conform baremului:

• identificarea unei valori morale/culturale în textul dat: 1 punct;
• indicarea titlului și a autorului unui alt text literar: 1 punct;
• prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text: 2 × 1p = 2 puncte;
• ortografie și punctuație: 1 punct;
• încadrarea în limita de cuvinte (50 – 100 de cuvinte): 1 punct.
  Total: 6 puncte.

---

B.

1)

Răspuns corect: c) „știință”, „realizare”.
Explicație:

• „ști-in-ță” are hiatul i-i;
• „re-a-li-za-re” are hiatul e-a.
  În celelalte variante: „pufoaica” conține triftongul „oai”; „fiecare” conține diftongul „ie”; „vuia” conține diftongul „ia”.

Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

2)

Răspuns corect: d) „vreodată”, „deseori”.
Explicație:

• „vreodată” = compus prin sudare (vreo + dată);
• „deseori” = compus prin sudare (dese + ori).
  În celelalte variante: „maestrul” este cuvânt simplu; „jalnic” este format prin derivare (jale + suf. -nic); „cercetase” este formă verbală simplă/flexionată.

Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

3)

Răspuns corect: a) Cursul expediției s-a modificat dramatic din cauza vremii.
Explicație: Sensul corect al advebului/adjectivului „dramatic” în acest context este de „spectaculos, neprevăzut, impresionant, grav”. În celelalte contexte, folosirea lui este improprie sau forțată (la b vremea nu se poate „îmbunătăți dramatic”, la d piesa este jucată, nu „reprezentată dramatic”).

Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

4)

Răspuns corect: c) eruditul, a notat.
Explicație: „savantul” are ca sinonim „eruditul / omul de știință”, iar „a consemna” are sensul de „a nota / a înregistra în scris”.

Punctaj conform baremului: 2 puncte.

---

5)

Exemple de substantive selectate și cazurile lor:

Substantivul selectat	Cazul substantivului selectat
„Apolodor”	Nominativ (funcție de subiect)
„frații”	Vocativ (adresare directă)
„Labrador”	Acuzativ (cu prepoziția „din”)
„țărmul”	Acuzativ (cu prepoziția „la”)
„mărilor”	Genitiv (atribut substantival genitival)

(Pentru punctaj maxim este suficientă selectarea a 3 substantive în cazuri diferite.)

Punctaj conform baremului:

• selectarea a trei substantive: 3 × 1p = 3 puncte;
• menționarea cazului fiecărui substantiv: 3 × 1p = 3 puncte.
  Total: 6 puncte.

---

6)

Exemple de enunțuri:

1. Enunț asertiv cu adjectivul „mare” la comparativ de egalitate:
   „Noul nostru coleg este la fel de mare ca fratele meu.” (sau „tot atât de mare ca...”)
2. Enunț interogativ cu substantivul „vapor” în funcția de subiect:
   „Când sosește în port acel vapor?”

Punctaj conform baremului:

• alcătuirea enunțurilor cerute (asertiv, interogativ): 2 × 1p = 2 puncte;
• utilizarea gradului comparativ de egalitate: 1 punct;
• realizarea funcției sintactice de subiect: 1 punct;
• corectitudinea logică și gramaticală: 2 × 1p = 2 puncte.
  Total: 6 puncte.

---

7)

Rezolvare:

• „să devină prima expediție” = propoziție subordonată completivă prepozițională (depinde de adjectivul „nevoită”: nevoită la ce? / de ce?);
• „care a iernat în Antarctica” = propoziție subordonată atributivă (determină substantivul „expediție”: care expediție?).

Punctaj conform baremului:

• transcrierea corectă a celor două subordonate: 2 × 1p = 2 puncte;
• precizarea felului fiecărei propoziții: 2 × 2p = 4 puncte.
  Total: 6 puncte.

---

8)

Completarea spațiilor punctate:
Mulți membri ai clubului de lectură mi-au spus că ar apărea curând noi ediții ale cărții despre pinguinul care creează melodii pentru cor, fiind foarte talentat.

Punctaj conform baremului: 6 forme corecte × 1p = 6 puncte.

---

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Stabilirea cadrului spațio-temporal (o după-amiază de vară, în vacanță, în satul bunicilor) și starea naratorului.
2. Cuprins:
   • Apariția neașteptată a unei persoane dragi (unchiul / verișorul / un prieten din copilărie plecat demult în străinătate).
   • Secvență descriptivă (minimum 30 de cuvinte): Descrierea grădinii bunicilor sub lumina caldă a după-amiezii și portretul persoanei dragi.
   • Secvență dialogată (minimum 4 replici): Dialogul încărcat de emoție purtat între cei doi la revedere.
3. Încheiere: Sentimentul de bucurie și regăsire sufletească.

---

Exemplu de compunere:

Vacranța de vară petrecută la bunici, într-un cătun idilic de la poalele munților, avea întotdeauna un farmec aparte. În acea după-amiază caldă de iulie, mă aflam în livada din spatele casei, căutând răcoarea sub coroana bătrânului nuc.

Grădina bunicilor era un adevărat colț de paradis verde. Merii și perii împovărați de rod își aplecau crengile parfumate spre iarba deasă, plină de margarete și clopoței sălbatici, iar lumina aurie a soarelui desena umbre lungi și tremurătoare pe aleea pietruită ce ducea spre poartă.

Deodată, zăvorul de la intrare a scârțâit ușor. Am ridicat privirea și am zărit o siluetă înaltă, cu un rucsac ponosit pe umeri. Era verișorul meu, Matei, plecat la studii în străinătate de mai bine de trei ani. Inima a început să-mi bată cu putere.

— Matei, chiar tu ești? am strigat eu, alergând spre el.
— Eu sunt! Nu-ți vine să crezi că am reușit să vin, nu-i așa?
— Nici prin gând nu-mi trecea! Când ai sosit în țară?
— Azi-dimineață am aterizat și am venit direct aici, mi-a răspuns el cu un zâmbet larg, strângându-mă puternic în brațe.

Ne-am așezat pe prispa casei, depănând amintiri ore în șir, iar reîntâlnirea aceea neașteptată a transformat o simplă zi de vacanță într-o sărbătoare a sufletului.
(204 cuvinte)

---

Criterii de evaluare conform baremului:

• Prezentarea nuanțată a reîntâlnirii după un timp îndelungat: 4p
• Respectarea tiparului narativ (acțiune, personaje, spațiu, timp): 4p
• Includerea secvenței dialogate (minim 4 replici): 2p
• Includerea secvenței descriptive (minim 30 de cuvinte): 2p
• Redactare (paragrafe, coerență, proprietatea termenilor, corectitudine gramaticală, claritate, ortografie, punctuație, lizibilitate): 8p

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

La Capul Nord, la Capul Nord,
Adăpostit într-un fiord*
Ședea pe țărm Apolodor
Posomorât și gânditor.

Ședea pe țărm, tăcut și trist
Acest tenor, acest corist,
Ședea cu parașuta spartă,
Fără busolă, fără hartă.
În larg vuia, clocotitor,
Întreg potopul apelor
Și se jelea Apolodor...

„O, frații mei din Labrador,
Adio vouă, tuturor!
Pesemne că mi-e dat să mor
Aici, la țărmul mărilor...” [...]

Dar iată, iată un vapor!
E pescadorul METEOR,
Cel mai de frunte pescador
Din Baltica în Labrador.
Sirena fluiera de zor:
— „Heeei! Cine ești?” — „Un călător.”
— „Cum te numești?” — „Apolodor.”
— „Și încotro?” — „Spre Labrador.”
— „De ce jelești?” — „Păi am să mor
Uitat și fără ajutor...”

Și i-au strigat atunci, în cor,
Matrozii* de pe METEOR:
— „Noi te luăm, Apolodor,
Că vasul nostru METEOR
E mare și încăpător.
Ai drum ceva mai ocolit,
Căci navigăm spre răsărit,
Dar tot ajungi în Labrador.
Hai, urcă-te pe pescador!...”

Înveselit, Apolodor
Și-a luat, suindu-se pe bord,
Adio de la Capul Nord. [...]

Unde-a mai fost Apolodor
Eu nu prea știu. (A cui e vina?)
A fost un drum obositor?
A zăbovit în Argentina?
S-a mai oprit să cerceteze
Câmpiile patagoneze?
Pe unde a făcut popas
Și câte zile a rămas?
La Capul Horn? În altă parte?
A izbutit Apolodor
Să mai găsească un vapor
Și să pornească mai departe?

Atâta știu: era în marte...
Bătea un vânt de vreme rea
Și-n largul mării viscolea
Cu fulgi de gheață, reci și tari
Când a zărit Apolodor
Antarctica, printre ghețari...

Și-a debarcat triumfător
Pe gheața Golfului Terror... [...]

Pe coasta Golfului Terror...
S-a adunat cu mic, cu mare,
Tot neamul lui Apolodor.
Și l-au primit, la debarcare,
Bunicul Apolodorin
(Cel mai în vârstă pinguin)
Și mama, Apolodorica,
(O pinguină, atâtica...),
Și tata, Apolodorel,
(Un pinguin mărunt și chel),
Și unchiul Apolodorini
Și neamurile, și vecinii... [...]

A fost o zi de sărbătoare
Pe coasta Golfului Terror...

(Gellu Naum, Cartea cu Apolodor)

* fiord – golf maritim îngust, intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte și înalte
* matroz – marinar

---

Textul 2

Într-o dimineață m-a trezit liniștea. [...] Am aruncat pe mine pufoaica și am ieșit pe punte. Helmut, colegul meu de cabină și de la National Geographic, mi-o luase deja înainte. [...] Necuprinsul acela, încremenirea rece, lumina din altă lume mi-au lăsat impresia nu că am ajuns într-un loc geografic de pe hartă, ci că am pătruns într-un tărâm. Iar tărâmurile se întâlnesc în povești, nu în atlase. Și chiar așa era: în timpul nopții, pe când dormeam, nava depășise Pasajul Drake, poarta furtunilor, acolo unde cele două mari oceane, Atlanticul și Pacificul, se întâlnesc. [...] Inevitabil, ne vine în minte un gând: dacă Ushuaia, de unde am plecat, este Fin del Mundo*, înseamnă că plutim deja dincolo de capătul lumii. Alți pasageri, cu ochii cârpiți, au apărut pe punte, tăcuți, respectuoși, ca și cum ar fi intrat într-o catedrală, fiecare cu gândurile și emoțiile lui – cu lucirea unui vis împlinit în priviri. Abia puțin mai târziu, când ne-au scăldat primele raze de soare, marea s-a însuflețit. Am zărit salturile pinguinilor și am auzit țipetele păsărilor Skua. Fiecare coadă de balenă ce se ivea plescăind la suprafață era întâmpinată cu urale și încurajări. [...].

Antarctica nu e așa departe. Din București, ajungi acolo după o zi și o noapte de zbor Buenos Aires – Ushuaia și apoi alte două zile de navigație. Cam 12.000 de kilometri. [...] Nu cred că aș fi ajuns vreodată acolo dacă nu ar fi fost Emil Racoviță și faimoasa expediție Belgica. Atunci când Fundația de Arte Vizuale și casa de producție Terra Incognita m-au cooptat în echipa de realizare a unui documentar despre marele savant și explorator român, am crezut că misiunea mea se va rezuma la Racoviță, speologul, cel care a creat știința viețuitoarelor din peșteri – biospeologia – și a fondat apoi la Cluj, în 1920, primul institut de speologie din lume. Eram de mult un fan al lui. Fusesem deseori pe urmele lui Racoviță în munții Bihor, acolo unde a cercetat peșteri. Savantul le-a explorat și le-a consemnat în carnetul său de teren și în jurnalul său științific [...]. Cercetase multe peșteri în Pirinei, Maroc, Corsica și alte locuri, dar în munții Apuseni a ajuns în mai puține decât și-ar fi dorit. Însă numele lor e ușor de reținut, pentru că, nu știu cum se face, toate s-au nimerit ca mai târziu să intre în elita speologică a României și unele chiar în cea a lumii. De parcă maestrul le-a atins cu o baghetă magică. [...]

Racoviță era un pasionat fotograf: venise la bord cu un întreg laborator și credinciosul său Zeiss cu două obiective, pentru a realiza fotografii stereoscopice. Imaginile sale au completat arhiva expediției, au documentat specii de pești și peisaje întâlnite, ulterior au delectat publicul venit să-i asculte conferințele.

Brusc, după numai o lună de cercetări sistematice, cursul expediției Belgica s-a modificat dramatic. Un vânt puternic a început să bată către sud. Căpitanul Adrien de Gerlache n-a rezistat tentației și s-a lăsat purtat de vântul favorabil din dorința de a descoperi noi tărâmuri neexplorate. Timp de câteva zile, corabia a avansat impetuos, trecând peste blocuri de gheață, printre aisberguri, străbătând ape pustii, nemaivăzute de om. Dar, deodată, în fața sa a apărut un zid de gheață, un obstacol de netrecut. Încercând diverse manevre de ocolire, corabia a fost prinsă tot mai mult în capcană. Temperatura a coborât cu repeziciune, iar Belgica s-a trezit captivă în marea sleită de ger. […]

Belgica a rămas timp de un an în închisoarea banchizei* și a fost nevoită să devină prima expediție care a iernat în Antarctica. Pentru a face față urgiei și pentru a izola pereții de lemn ai corabiei, sinistrații au clădit nămeți de zăpadă în jurul ei. Rezerva de lignit era suficientă pentru a alimenta soba improvizată prin modificarea motorului cu aburi. O insulă minusculă de căldură și umanitate în oceanul de pustietate înghețată.

Ca umbre ne târâm în neîntreruptul întuneric, prin nămolul de omăt ce viscolul clădea pe puntea corabiei. În mohorâtele cabine, ghemuiți lângă sobă, legam în lungi povești, prin firul amintirii, ceea ce aveam cu ceea ce lăsasem în țara soarelui, departe. Ori, în galbena lumină a lămpii, răsfoiam cu dor cărți ce ne vorbeau de soare și iubire. Iar afară, în veci, urgie. Prin înaltele catarge vântul șuiera năprasnic, lemnul înghețat trosnea, [...] prin plăcile lanului de gheață lung cutremur se transmitea corabiei strânse între ele și de vaiet jalnic suna banchiza întreagă.* [...]

(Cristian Lascu și Helmut Ignat, Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță)

* Fin del Mundo – capătul lumii
* banchiză – întindere de gheață formată în regiunile polare
* fragment din jurnalul lui Emil Racoviță

---

A.

1. Notează prenumele a două rude ale lui Apolodor, identificate în textul 1. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Vaporul care îl salvează pe Apolodor se numește
   a) Argentina.
   b) Baltica.
   c) Capul Horn.
   d) Meteor.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Pasajul Drake este punctul în care se întâlnesc două
   a) continente.
   b) echipaje.
   c) mări.
   d) oceane.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Prin cercetările lui Emil Racoviță, au devenit celebre peșterile din
   a) Apuseni.
   b) Buenos Aires.
   c) Terra Incognita.
   d) Ushuaia.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul	Corect	Incorect
Apolodor este sigur că își va revedea familia.
Apolodor ajunge în Labrador pe drumul cel mai scurt.
Familia de pinguini se reunește în Golful Terror.
Emil Racoviță era pasionat de fotografie.
Pentru a supraviețui, echipajul de pe Belgica transformă motorul cu aburi într-o sobă.
Emil Racoviță a înființat, la Cluj, primul institut de speologie din lume.

6. Precizează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul următor, menționând felul acestora. 6 puncte

„La Capul Nord, la Capul Nord,
Adăpostit într-un fiord
Ședea pe țărm Apolodor
Posomorât și gânditor.”

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut. 6 puncte

8. Crezi că poveștile te pot ajuta să treci peste momente dificile? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând fragmentul din jurnalul lui Emil Racoviță, reprodus în textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Conțin vocale în hiat ambele cuvinte din seria:
   a) „bucuria”, „pufoaica”.
   b) „două”, „fiecare”.
   c) „știință”, „realizare”.
   d) „vuia”, „obiective”.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria care conține doar cuvinte compuse este:
   a) „biospeologie”, „maestrul”.
   b) „Capul Nord”, „jalnic”.
   c) „cercetase”, „fiecare”.
   d) „vreodată”, „deseori”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Cuvântul „dramatic” este corect utilizat în enunțul:
   a) Cursul expediției s-a modificat dramatic din cauza vremii.
   b) Vremea se va îmbunătăți dramatic în următoarea perioadă.
   c) Reporterii relatează foarte dramatic evenimentul, la fața locului.
   d) Piesa de teatru este reprezentată dramatic pe scenă.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „<u>Savantul</u> le-a explorat și le-a <u>consemnat</u> în carnetul său de teren și în jurnalul său științific.” sunt:
   a) autorul, a redactat.
   b) cercetătorul, a interzis.
   c) eruditul, a notat.
   d) profesorul, a semnat.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza: 6 puncte

„Și se jelea Apolodor...
«O, frații mei din Labrador,
Adio vouă, tuturor!
Pesemne că mi-e dat să mor
Aici, la țărmul mărilor...[...]»”

Substantivul selectat	Cazul substantivului selectat

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care adjectivul „mare” să fie la gradul comparativ de egalitate (1) și un enunț interogativ, în care substantivul „vapor” să aibă funcția sintactică de subiect (2). 6 puncte

7. Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază, precizând felul acestora: „Belgica a rămas timp de un an în închisoarea banchizei și a fost nevoită să devină prima expediție care a iernat în Antarctica”. 6 puncte

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul unui membru al clubului către un prieten, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte

Mulți ___________________ (membru) ai clubului de lectură mi-au spus că __________________ (a apărea, condițional-optativ, prezent) curând noi ediții ____________________ (cartea, singular, genitiv) despre pinguinul care ________________________ (a crea, indicativ, prezent) melodii pentru cor, ____________________ (a fi, gerunziu) foarte talentat.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Imaginează-ți că ești în vacanță, la bunicii tăi.
Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți reîntâlnirea cu cineva drag, pe care nu l-ai văzut de foarte mult timp, incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.