Evaluare Națională 2026, limba și literatura română: simulare națională ii

Subiectul I, Partea A

1)

• Răspuns posibil: Doi termeni care denumesc mijloace de transport din Deltă sunt: șalupă, bărci (sau ponton-dormitor, vaporul).
• Punctaj conform baremului: Câte 1 punct pentru notarea oricăror doi termeni corecți ($2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$). Nu este necesară formularea în enunț.

2)

• Răspuns corect: c (30 de ani)
• Explicație: În text se menționează chiar în prima frază: „Am început să lucrez în Delta Dunării acum trei decenii”, un deceniu însemnând 10 ani, prin urmare trei decenii înseamnă 30 de ani (confirmat și în penultimul paragraf: „cei care acum 30 de ani eram la începutul carierei”).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: a (Dranov)
• Explicație: În textul 2 se specifică: „Urcam spre brațul Sfântu Gheorghe de regulă pe canalul Dranov”.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: d (frumos și delicat colorată)
• Explicație: În prima strofă a textului 1, pădurea primăvara este descrisă ca o „frescă luminoasă”, „schițată de-o pensulă sfioasă”, ceea ce sugerează culori deschise, delicate, armonioase.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

5)

• Tabel completat:

Textul 1

• Toamna, pădurea pare un tablou în culori sumbre: Fals (textul arată: „bogatele-i panouri, / Cu galbene alaiuri în stil decorativ” – culori calde, galbene);
• Într-o poiană din pădure există un lac mare: Fals (se menționează doar „poieni, copaci, izvoare...”, nu un lac mare);
• Ramurile înghețate ale copacilor par sculptate în piatră: Adevărat („Pădurea se preschimbă în friză de zăpadă, / Sculptată-n alba piatră a zărilor crispate”).

Textul 2

• Graurii se hrănesc cu strugurii din viile de la marginea satelor: Adevărat („stolurile de grauri [...] se prăbușeau asupra câte unei vii și în câteva minute «culegeau» totul”);
• Pescarii rămân la baltă chiar și atunci când plouă: Adevărat („Dar pescarii amatori erau acolo, de fiecare dată, zgribuliți, dar fericiți” chiar și în zile cu ploaie rece);
• La Sfântu Gheorghe era, pe vremuri, ninsoare în septembrie: Fals (în septembrie temperaturile erau mai scăzute, dar nu se menționează ninsoare; autorul vorbește despre toamnă, vegetație, arșiță dusă).
• Punctaj conform baremului: Câte 1 punct pentru fiecare valoare de adevăr corectă ($6\times 1\text{ p}=6\text{ puncte}$).

6)

• Măsura primului vers: 14 silabe („Pă-du-rea-n pri-mă-va-ră-i o fres-că lu-mi-noa-să” = $3+4+1+2+4=14$ silabe).
• Rima poeziei: încrucișată (versul 1 rimează cu versul 3: „luminoasă” – „sfioasă”, iar versul 2 rimează cu versul 4: „aburit” – „nedeslușit”).
• Punctaj conform baremului:
  • precizarea măsurii: 3 puncte;
  • precizarea rimei: 3 puncte. Total: 6 puncte.

7)

• Răspuns model:
  Un element de conținut comun celor două texte este transformarea naturii odată cu succesiunea anotimpurilor. În textul 1, pădurea își schimbă înfățișarea de la un anotimp la altul, devenind toamna un panou decorativ: „Pădurea-și desfășoară bogatele-i panouri, / Cu galbene alaiuri”. În textul 2, sosirea toamnei în Deltă aduce o metamorfoză a peisajului: „Natura se colora în galben-verzui-roșiatic”. (56 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului:
  • precizarea elementului de conținut comun: 2 puncte;
  • prezentarea elementului valorificând câte o secvență din fiecare text: $2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$;
  • corectitudine gramaticală și ortografică: 1 punct;
  • respectarea numărului minim de cuvinte (minimum 30 de cuvinte): 1 punct. Total: 6 puncte.

8)

• Răspuns model:
  În opinia mea, oamenii nu se adaptează întotdeauna ușor schimbărilor, procesul fiind marcat adesea de nostalgie sau nesiguranță, dar nevoia de supraviețuire îi determină să găsească soluții. În textul 2, autorul observă cum comunitatea din Deltă a fost nevoită să facă față transformărilor climatice și economice din ultimele trei decenii: lipsa peștelui a determinat mulți pescari să renunțe la vechea îndeletnicire, iar bărcile tradiționale de lemn cu vele au fost înlocuite de ambarcațiuni rapide, cu motoare puternice. Oamenii s-au reorientat astfel spre turism, deschizând pensiuni și restaurante, acceptând treptat un nou ritm al vieții. (95 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului:
  • menționarea răspunsului: 1 punct;
  • justificarea răspunsului prin referire la text/emoție: 1 punct;
  • valorificarea adecvată a textului indicat: 2 puncte;
  • corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație: 1 punct;
  • încadrarea în numărul de cuvinte (50–100 de cuvinte): 1 punct. Total: 6 puncte.

9)

• Răspuns model:
  Textul poetic „Pădurea” de Vasile Voiculescu poate fi asociat cu pastelul „Sfârșit de toamnă” de Vasile Alecsandri, ambele având ca temă comună natura surprinsă în devenirea ei anotimpuală.
  În poezia lui Voiculescu, toamna este picturală, pădurea etalându-și bogăția cromatică plină de căldură: „În toamna caldă, plină de șopot și ecouri [...] Cu galbene alaiuri în stil decorativ”. În mod similar, în creația lui Alecsandri, degradarea toamnei și apropierea iernii sunt redate prin transformarea vizuală a elementelor vegetale: „Frunzele-i cad, zbor în aer, și de crengi se dezlipesc”, tabloul transmițând melancolia naturii în prag de iarnă. (92 de cuvinte)
• Punctaj conform baremului:
  • numirea temei identificate în textul dat: 1 punct;
  • precizarea titlului și a autorului celuilalt text: 1 punct;
  • prezentarea temei comune prin referire la secvențe relevante din ambele texte: 2 puncte;
  • respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie: 1 punct;
  • încadrarea în limita de cuvinte (50–100 de cuvinte): 1 punct. Total: 6 puncte.

---

Subiectul I, Partea B

1)

• Răspuns corect: d („restaurant”, „trăim”)
• Explicație:
  • În „restaurant”, vocalele a și u se află în silabe alăturate: res-ta-u-rant (hiat a-u).
  • În „trăim”, vocalele ă și i fac parte din silabe diferite: tră-im (hiat ă-i).
    (În seria a: a-lai-uri conține diftongul ai; în seria b: lo-cu-i-am are diftong la final, sfi-oa-să are hiat i-o și diftong oa; în c: poi-eni are diftongul oi etc.).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

2)

• Răspuns corect: b (derivare (1), conversiune (2))
• Explicație:
  • „prevestitor” s-a format prin derivare de la verbul „a prevesti” + sufixul „-tor”.
  • „culesului” provine prin conversiune (substantivare) din participiul verbului „a culege” prin adăugarea articolului hotărât enclitic.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

3)

• Răspuns corect: c (rezonabile)
• Explicație: În contextul nivelului apei, „valori acceptabile” înseamnă valori rezonabile, normale, satisfăcătoare.
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

4)

• Răspuns corect: b („familiarul” / „familiale”)
• Explicație: Paronimele sunt cuvinte cu formă foarte asemănătoare, dar cu sens diferit (familiar = apropiat, cunoscut, obișnuit; familial = privitor la familie).
• Punctaj conform baremului: 2 puncte.

5)

• Valoarea morfologică:
  • „care” – pronume relativ (introduce subordonata atributivă „în care gerul a venit devreme”);
  • „devreme” – adverb de timp;
  • „fuseseră” – verb auxiliar (intră în alcătuirea formei pasive a mai-mult-ca-perfectului „nu fuseseră încă aduse”).
• Punctaj conform baremului: Câte 2 puncte pentru fiecare valoare morfologică identificată complet ($3\times 2\text{ p}=6\text{ puncte}$). Nu se acordă punctaj pentru identificarea primară (ex.: doar „pronume” sau „verb”).

6)

• Exemplu rezolvare:
  (1) Propoziție negativă cu verbul „a însemna” predicativ:
  Elevul nu a însemnat pe caiet tema pentru mâine.

  (2) Enunț exclamativ cu substantivul comun „barcă” în cazul genitiv:
  Cât de frumoasă este culoarea bărcii pescarului!

• Punctaj conform baremului:

  • alcătuirea fiecărui tip de enunț/propoziție: $2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$;
  • valoare predicativă a verbului cerut: 1 punct;
  • cazul genitiv al substantivului: 1 punct;
  • corectitudine gramaticală și ortografie: $2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$. Total: 6 puncte.

7)

• Transcriere și precizarea felului:
  1. „să lucrez în Delta Dunării acum trei decenii” – propoziție subordonată completivă directă (determină verbul „am început”: ce am început?);
  2. „că vara e pe sfârșite” – propoziție subordonată atributivă (determină substantivul „un prim semn”: care semn?).
• Punctaj conform baremului:
  • câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții ($2\times 1\text{ p}=2\text{ puncte}$);
  • câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei subordonate ($2\times 2\text{ p}=4\text{ puncte}$). Total: 6 puncte.

8)

• Enunț rescris și corectat:
  Pot doar să-ți spun că la sfârșitul verii se produc furtuni de mare intensitate ale căror efecte se dovedesc dezastruoase pentru destul de mulți localnici.
  (sau: Nu pot decât să-ți spun...)
• Greșeli corectate:
  1. Înlocuirea construcției greșite „pot decât” cu „pot doar” (sau „nu pot decât”);
  2. Acordul formei de genitiv a articolului posesiv-genitival: „ale căror efecte” în loc de „a căror efecte” (acord cu substantivul feminin plural „efecte”);
  3. Corectarea locuțiunii adverbiale/adverbului de mod: „destul de mulți” în loc de „destui de mulți”.
• Punctaj conform baremului: 0 greșeli – 6 puncte (se scade câte 1 punct per greșeală rămasă sau nou apărută).

---

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Menționarea temei (natura/timpul ciclic) și formularea clară a mesajului poetic (natura ca operă de artă sublimă, eternă în esență, dar surprinsă într-o continuă metamorfoză vizuală prin intermediul celor patru anotimpuri).
2. Dezvoltare:
   • Prezentarea a două trăsături ale peisajului (cromatică picturală, caracter dinamic/metamorfic);
   • Identificarea și interpretarea a două figuri de stil diferite (ex.: metafora „o frescă luminoasă”, personificarea „pensulă sfioasă” sau epitetul cromatic „alba piatră”);
   • Prezentarea trăirii poetice / a sentimentului dominant (admirația, fascinația contemplativă în fața armoniei cosmice).
3. Concluzie: Sintetizarea ideii că pădurea reprezintă un spațiu viu, o capodoperă a creației („același – alt tablou”).

Text model:

Poezia „Pădurea” de Vasile Voiculescu transmite un mesaj profund despre eternitatea și metamorfoza naturii, văzută ca o uriașă capodoperă picturală. Tema centrală este natura surprinsă în ritmul ciclic al anotimpurilor, fiecare etapă temporală adăugând o nouă dimensiune cromatică și stilistică aceluiași spațiu vegetal sacru.

O primă trăsătură a peisajului descris este caracterul său profund pictural, pădurea fiind asimilată treptat unei fresce, unui triptic, unui panou decorativ sau unei frize sculptate. O a doua trăsătură o constituie dinamismul cromatic și de textură, atmosfera trecând de la lumina discretă și aburită a primăverii la opulența caldă a toamnei și la asprimea minerală a iernii înghețate.

Expresivitatea artistică este susținută printr-o varietate de figuri de stil. Metafora inițială „Pădurea-n primăvară-i o frescă luminoasă” sugerează renașterea plină de candoare a vegetației, asociată cu o pictură murală abia începută, plină de transparență și lumină. De asemenea, personificarea „o pensulă sfioasă” nuanțează finețea cu care natura își reface contururile, creatorul nevăzut schițând cu timiditate primele forme ale vieții vegetale.

Sentimentul care domină întregul discurs liric este fascinația eului contemplator în fața perfecțiunii divine. Vocea lirică privește cu admirație și uimire acest miracol al permanentei înnoiri, concluzionând emoționant că pădurea rămâne „de-a pururi același – alt tablou”. (185 de cuvinte)

Criterii și punctaj (Barem):

• Precizarea mesajului prin raportare la temă: 2 puncte (1 p. mesaj + 1 p. temă);
• Prezentarea a două trăsături ale peisajului: 4 puncte ($2\times 2\text{ p}$);
• Numirea și interpretarea a două figuri de stil diferite: 4 puncte ($2\times 1\text{ p}$ numire/citare + $2\times 1\text{ p}$ interpretare);
• Menționarea și prezentarea sentimentului/emoției: 2 puncte (1 p. numire + 1 p. prezentare);
• Redactare (8 puncte): paragrafe (1 p.), coerență (1 p.), proprietatea termenilor (1 p.), corectitudine gramaticală (1 p.), claritate (1 p.), ortografie (1 p.), punctuație (1 p.), lizibilitate (1 p.).

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Pădurea-n primăvară-i o frescă luminoasă,
Cu cerul plin de pete, subţire şi-aburit,
Acum întâi schițată de-o pensulă sfioasă,
Mijind, neisprăvită, pe-un fond nedesluşit.

Dar vara e un triptic*: poieni, copaci, izvoare…
O pânză măiestrită din pastă-mbelşugată,
Trăind, fremătătoare, în rama ei de soare,
Cu mase mari de umbră, ce strălucesc deodată.

În toamna caldă, plină de şopot şi ecouri,
Pe vale mărginită de ape ca de-un tiv,
Pădurea-şi desfăşoară bogatele-i panouri,
Cu galbene alaiuri în stil decorativ.

Apoi, târziu, în iarna cu ramuri îngheţate
Pădurea se preschimbă în friză* de zăpadă,
Sculptată-n alba piatră a zărilor crispate,
Pe-un strâmt frontal de ceruri ce parcă stau să cadă.

O frescă luminoasă şi dulce-n primăvară,
Un mare triptic vara şi toamna un panou,
În friză de zăpadă schimbată iarna iară,
Pădurea e de-a pururi acelaşi – alt tablou.

(Vasile Voiculescu, Pădurea)

* triptic – ansamblu compus din trei panouri pictate
* friză – ornament împodobit cu picturi

---

Textul 2

Am început să lucrez în Delta Dunării acum trei decenii. Plecați la sfârșitul lui iulie din Tulcea pentru măsurători de-a lungul coastelor Deltei, terminam campania la jumătatea lui octombrie. Locuiam pe un ponton-dormitor tractat de o șalupă. [...] Timp de aproape un deceniu am trăit trecerea lină de la miezul verii la toamnă, cu toate etapele sale.

Primele schimbări începeau să apară de la jumătatea lui august. Nopțile, deja mai reci, erau un prim semn că vara e pe sfârșite. Asta avea și un efect fericit – numărul țânțarilor începea să se reducă semnificativ de la primele nopți cu rouă. Erau apoi primele furtuni violente ca vara, dar cu ploi reci, de toamnă, aproape mereu două-trei zile la finele lui august – început de septembrie. Trecerea furtunilor era marcată de zile strălucitoare, cu un cer perfect senin. Temperaturile erau însă deja mai scăzute, dusă fiind acum arșița verii.

În septembrie venea rândul vegetației de sărătură să înflorească, spoind acele lungi depresiuni din spatele plajelor sălbatice în violet sau vișiniu. Venea apoi ziua de 15 septembrie, cu copii în uniforme mergând spre școală, unii însoțiți de părinți sau de bunici, alții singuri sau cu prietenii, cu toții emoționați.

Era atunci și sezonul smochinelor, mai ales la Sfântu Gheorghe, unde de mai multe ori am asistat la discuții domestice în contradictoriu în legătură cu soarta acestora [...]. Septembrie e și luna plecării păsărilor călătoare, iar cerul e mereu plin cu toate speciile de păsări migratoare care se pregătesc de drum. Rămân în urmă cei neadaptați, neputincioși (sau poate unii prea bine adaptați). Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm, încet, de-a lungul țărmului, pe lângă echipele de pescari ieșiți la vintire*. [...]

Ajungerea la Jurilovca, de acolo îndărăt pe plajele de la Portița la Periboina și Edighiol, prin Golovița și Sinoe, însemnau deja toamna. Mulți ani am prins revenirea la orarul de iarnă pe drumul spre Jurilovca. [...] Zilele de pauză din cauza ploilor lungi de toamnă erau mai multe. Nopțile erau deja reci. Era momentul în care pontonierul aprindea „caldarina”, instalația care ne încălzea caloriferele din cabine. Începutul lui octombrie la Jurilovca avea, pe lângă feeria culorilor de toamnă, și un parfum specific. Era mirosul blând, prevestitor de iarnă, al lemnelor arse în sobe, al vegetației arse pe câmpuri.

Era perioada culesului, nu doar pentru oameni. De multe ori, de pe șalupă, vedeam în zare, în zonele cu vii de pe marginea satelor, stolurile de grauri cum se roteau până identificau prada, cum se prăbușeau asupra câte unei vii și în câteva minute „culegeau” totul.

Aproape de jumătatea lui octombrie ne întorceam la Tulcea, trecând îndărăt Razelmul. Urcam spre brațul Sfântu Gheorghe de regulă pe canalul Dranov, cu speranța că vom găsi și noi niște pește „pentru acasă” de la pescarii de pe baltă. Ieșirea pe atât de familiarul braț Sfântu Gheorghe și apoi drumul „la deal”, spre Tulcea, era acum altfel. Natura se colora în galben-verzui-roșiatic, iar malurile se umpleau de pescarii amatori, toți la corturi. Nu o dată pe drumul de întoarcere spre Tulcea era și câte o zi cu ploaie rece. Dar pescarii amatori erau acolo, de fiecare dată, zgribuliți, dar fericiți. [...]

Toamna în Deltă a fost și rămâne un anotimp al extremelor. [...] S-a schimbat ceva în aceste trei decenii? Mi se pare că vara se lungește din ce în ce mai mult. La începutul lui septembrie în acest an au fost cu mult peste 30 de grade la Sfântu Gheorghe, ceea ce nu se întâmpla pe vremuri. Apoi, trăim din ce în ce mai mult la extreme. Apele mici din octombrie al acestui an au fost, de fapt, foarte, foarte mici, începând să crească spre valori acceptabile (tot mici, dar în linia mediilor deceniilor trecute) abia spre jumătatea lui noiembrie. Dacă acum 28 de ani trăiam la Sfântu Gheorghe „furtuna de zece ani”, acum câteva zile (19 noiembrie 2023) a fost înregistrată cea mai rea furtună din ultimul secol.

Brigăzile de pescari nu mai sunt ca pe vremuri. Mulți au plecat ori s-au apucat de altceva, din lipsa peștelui și a condițiilor. Cele mai multe bărci de lemn, la care de multe ori, în zilele cu vânt, localnicii înălțau vele, au intrat în istorie. Aproape nimeni nu mai merge prin Deltă cu 5-6 kilometri pe oră. Motoarele de zeci sau sute de cai-putere aleargă dintr-o parte în alta a Deltei, acoperind în câteva ore ceea ce altădată traversam în multe zile. Au apărut peste tot pensiuni, hoteluri, restaurante, când pe vremuri [...] în Sfântu Gheorghe nu exista decât eternul „La Sălcii”.

Ne-am schimbat însă și noi – cei care acum 30 de ani eram la începutul carierei, acum ne pregătim de toamna vieții. Sper să fie însă o vară prelungită.

(Adrian Stănică, Delta, www.dilemaveche.ro)

* vintir – unealtă de pescuit

---

A.

1. Notează, din textul 2, doi termeni care denumesc mijloace de transport din Deltă. 2 puncte

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Adrian Stănică și-a început cariera în Delta Dunării în urmă cu
   a. 20 de ani.
   b. 28 de ani.
   c. 30 de ani.
   d. 65 de ani.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Revenirea la Tulcea, pe brațul Sfântu Gheorghe, se făcea, de regulă, pe canalul
   a. Dranov.
   b. Portița.
   c. Razelm.
   d. Sinoe.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Primăvara, pădurea pare
   a. arsă de soare, îngălbenită.
   b. atinsă de vântul puternic.
   c. fără miresme și întunecată.
   d. frumos și delicat colorată.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1

Enunțul	Adevărat	Fals
Toamna, pădurea pare un tablou în culori sumbre.
Într-o poiană din pădure există un lac mare.
Ramurile înghețate ale copacilor par sculptate în piatră.

Textul 2

Enunțul	Adevărat	Fals
Graurii se hrănesc cu strugurii din viile de la marginea satelor.
Pescarii rămân la baltă chiar și atunci când plouă.
La Sfântu Gheorghe era, pe vremuri, ninsoare în septembrie.

6. Precizează măsura primului vers și rima poeziei lui V. Voiculescu. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că oamenii se adaptează ușor schimbărilor? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază textul „Pădurea” de V. Voiculescu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Conțin hiat ambele cuvinte din seria:
   a. „alaiuri”, „condițiilor”.
   b. „locuiam”, „sfioasă”.
   c. „perioada”, „poieni”.
   d. „restaurant”, „trăim”.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Cuvintele subliniate în fragmentele „Era mirosul blând, prevestitor (1) de iarnă” și „Era perioada culesului (2), nu doar pentru oameni în sobe, al vegetației arse pe câmpuri” s-au format prin:
   a. derivare (1), derivare (2).
   b. derivare (1), conversiune (2).
   c. compunere (1), derivare (2).
   d. compunere (1), conversiune (2).

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Cuvântul subliniat în fragmentul „Apele mici din octombrie al acestui an au fost, de fapt, foarte, foarte mici, începând să crească spre valori acceptabile” are sensul de:
   a. decisive.
   b. dramatice.
   c. rezonabile.
   d. simbolice.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria în care cuvintele subliniate sunt paronime este:
   a. „Cu mase mari de umbră, ce strălucesc deodată”; Știe să repare mese de brad.
   b. „Ieșirea pe atât de familiarul braț Sfântu Gheorghe”; Lipsește din motive familiale.
   c. „nimeni nu mai merge prin Deltă cu 5-6 kilometri pe oră.”; Roșul merge cu verdele.
   d. „Și nu erau doar valurile de căldură.”; Frigul anunță sosirea timpurie a iernii grele.

5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în fragmentul următor: „Am prins, cinci ani mai târziu, tot acolo, un noiembrie în care gerul a venit devreme, iar localnicii (care își plătiseră lemnele de foc din vară, dar acestea nu fuseseră încă aduse în sat cu vaporul) nu își primiseră încă lemnele”. 6 puncte

Cuvântul	Valoarea morfologică
care
devreme
fuseseră

6. Alcătuiește o propoziție negativă în care verbul „a însemna” să aibă valoare predicativă (1) și un enunț exclamativ în care substantivul comun „barcă” să fie în cazul genitiv (2). 6 puncte
   (1)
   (2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din secvențele următoare, precizând felul acestora: „Am început să lucrez în Delta Dunării acum trei decenii.” și „Nopțile, deja mai reci, erau un prim semn că vara e pe sfârșite”. 6 puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane, postat pe rețelele sociale.
   Rescrie enunțul, corectându-l! 6 puncte
   Pot decât să-ți spun că la sfârșitul verii se produc furtuni de mare intensitate a căror efecte se dovedesc dezastruoase pentru destui de mulți localnici.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul textului/o semnificație a textului Pădurea de V. Voiculescu.

În redactarea textului:

• vei preciza mesajul textului/o semnificație a textului, prin referire la tema literară;
• vei prezenta două trăsături ale peisajului;
• vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;
• vei prezenta o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.