Evaluare Națională 2024, limba și literatura română: examen oficial (sesiunea iunie)

SUBIECTUL I

A.

1)

• Doi termeni din câmpul lexical al naturii: „pădure”, „copaci” (se acceptă și: „arbori”, „potecă”, „iarbă”, „mușchiul” etc.).
• Punctaj conform baremului: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ puncte}$.

2)

• Răspuns corect: c)
• Explicație: Textul menționează: „dacă ar fi gonit cățelul acasă... Țombi simți neliniștea stăpânului”. Țombi este numele câinelui lui Tic.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

3)

• Răspuns corect: d)
• Explicație: În textul 2 se precizează: „Se așeza la o masă sub un imens salcâm japonez, cu caietele în care scria ca un școlar silitor. [...] După trei ceasuri de lucru se bucura să bea cafeaua cu lapte”.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

4)

• Răspuns corect: b)
• Explicație: În textul 2 se relatează: „Petreceam vacanțele cu poetul Alexandru Vlahuță și cu cele două fetițe ale lui” și „Cei doi prieteni erau tineri...”. Așadar, Alexandru Vlahuță era un prieten de familie.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

5)

• Textul 1:
  • Pentru a găsi nordul, Ursu verifică mușchiul de pe copac. $\to$ Fals (Tic, prichindelul, este cel care verifică mușchiul copacilor, nu Ursu);
  • Fiindcă a fost fricos, câinele nu primește nimic de mâncare. $\to$ Fals (Tic îl răsplătește: „să rupă în două tot ce ducea la gură și să-l blagoslovească astfel pe Țombi cu cel mai îmbelșugat ospăț”);
  • Cireșarii au plecat în căutarea lui Tic. $\to$ Adevărat („Și ei te caută. Am organizat o expediție în regulă ca să te găsim.”).
• Textul 2:
  • Barbu Delavrancea avea o sensibilitate pe care străinii o observau ușor. $\to$ Fals (Sensibilitatea era „o altă latură, puțin cunoscută de lumea care-l socotea, ironic, cu luciri sfredelitoare în privire”);
  • Barbu Delavrancea avea ochii albaștri. $\to$ Fals (Textul precizează expres: „cu lacrimi în ochii verzi”);
  • Alexandru Vlahuță și Barbu Delavrancea aveau simțul umorului. $\to$ Adevărat („Era epoca farselor. Cei doi prieteni erau tineri, familiile [...] deveneau victime sigure ale glumelor celor doi.”).
• Punctaj conform baremului: $6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$.

6)

• Două figuri de stil din secvența dată:
  1. „țipete sinistre ca niște bocete” – comparație;
  2. „fâlfâit greu și cald” / „țipete sinistre” / „aripă moale” – epitet.
• Punctaj conform baremului: transcrierea a două figuri de stil ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$) + precizarea felului lor ($2\times 2\text{ p.}=4\text{ p.}$) = 6 puncte.

7)

• Exemplu de răspuns:
  Un element de conținut comun celor două texte este prezența câinelui și legătura de afecțiune dintre om și animal. În primul text, cățelul Țombi este tovarășul devotat al lui Tic, fiindu-i sprijin în pădure („Țombi simți neliniștea stăpânului și i se gudură viu la picioare”), iar în al doilea text, scriitorul Barbu Delavrancea este întâmpinat cu dragoste de patrupedele sale: „trezit ca dintr-un vis de Dik, setterul, de Năluca, foxterierul, sosiți într-o goană să se gudure pe lângă el”.
• Punctaj conform baremului: precizarea elementului comun (2 p.) + prezentarea lui adecvată în cele două texte prin secvențe relevante ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$) + corectitudine gramaticală și ortografică (1 p.) + respectarea numărului minim de 30 de cuvinte (1 p.) = 6 puncte.

8)

• Exemplu de răspuns:
  Consider că este deosebit de plăcut să îți petreci vacanțele în compania prietenilor, deoarece aceste momente aduc bucurie, relaxare și amintiri memorabile. Prietenia transformă orice activitate simplă într-o aventură plină de veselie și umor.
  Acest lucru reiese și din textul Celei Delavrancea, care își amintește cu nostalgie de vacanțele petrecute la Agapia alături de poetul Alexandru Vlahuță și fiicele acestuia. Atmosfera era destinsă de farsele nevinovate pe care cei doi scriitori le făceau în timpul plimbărilor prin pădure, stârnind râsul celor apropiați, ceea ce dovedește că timpul împărtășit cu prietenii creează legături afective profunde și clipe de neprețuit.
• Punctaj conform baremului: formularea opiniei (1 p.) + motivarea acesteia (1 p.) + valorificarea adecvată a textului 2 (2 p.) + respectarea normelor de redactare (1 p.) + încadrarea în limita de 50–100 de cuvinte (1 p.) = 6 puncte.

9)

• Exemplu de răspuns:
  O valoare comună fragmentului din „Cireșarii” de Constantin Chiriță și romanului „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu este atașamentul și loialitatea necondiționată dintre copil și câinele său.
  În textul lui Constantin Chiriță, Țombi îi rămâne alături lui Tic în întunericul pădurii, oferindu-i alinare și ghidându-l pe potecă prin devotamentul său neclintit. În mod similar, în „Dumbrava minunată”, cățelușul Patrocle nu o părăsește nicio clipă pe fetița Lizuca în fuga ei spre bunici; când se rătăcesc în dumbravă și se adăpostesc într-o scorbură, cățelul veghează cu strășnicie somnul fetiței, apărând-o cu vitejie de orice primejdie imaginară a nopții.
• Punctaj conform baremului: numirea unei valori (1 p.) + menționarea titlului și a autorului (1 p.) + prezentarea valorii comune prin câte o secvență din fiecare text (2 p.) + normele de redactare (1 p.) + încadrarea în 50–100 de cuvinte (1 p.) = 6 puncte.

---

B.

1)

• Răspuns corect: d)
• Explicație:
  • În d): „ceai” conține diftongul [aĭ] (c-e-a-i $\to$ sunetele [č], [a], [i̯]); „mân-gâ-ie-re” conține diftongul [i̯e].
  • În a): „ți-neau” conține triftongul [e̯aŭ], „de-ve-neau” conține triftongul [e̯aŭ].
  • În b): „pe-tre-ceam” are grupul „ce” urmat de vocală, deci nu conține diftong ([p e t r e č a m]), ci doar vocala [a].
  • În c): „mi-le-ni-i-lor” conține hiat [i-i], nu diftong în silaba respectivă.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

2)

• Răspuns corect: a)
• Explicație: „căsuțele” provine de la substantivul de bază „casă” + sufixul diminutival „-uță”; „botișorul” provine de la „bot” + sufixul diminutival „-ișor”.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

3)

• Răspuns corect: d)
• Explicație: Cuvântul „păr” din cele două enunțuri are aceeași formă și aceeași clasă morfologică (substantiv), dar sensuri total diferite fără legătură etimologică (omonime): podoabă capilară („părul creț”) vs. pom fructifer („părul din curte”).
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

4)

• Răspuns corect: d)
• Explicație: Locuțiunea adverbială „din când în când” este sinonimă cu adverbul „uneori” / „din vreme în vreme”.
• Punctaj conform baremului: $2\text{ puncte}$.

5)

• Selectarea a trei verbe la moduri diferite:
  1. „aș mânca” – modul condițional-optativ (timpul prezent);
  2. „(n-)au terminat” / „se văită” / „am uitat” / „caută” / „-s” – modul indicativ;
  3. „să dau” – modul conjunctiv (timpul prezent).
• Punctaj conform baremului: selectarea fiecărui verb ($3\times 1\text{ p.}=3\text{ p.}$) + precizarea modului ($3\times 1\text{ p.}=3\text{ p.}$) = 6 puncte.

6)

• (1) Enunț asertiv cu verbul la infinitiv „a avea” cu funcția de atribut:
  Dorința de a avea un animal de companie i s-a îndeplinit. (care dorință? $\to$ „de a avea” = atribut verbal la infinitiv).
• (2) Propoziție negativă cu substantivul „expediție” cu funcția de complement prepozițional:
  Copiii nu vorbesc despre expediție. (despre ce nu vorbesc? $\to$ „despre expediție” = complement prepozițional).
• Punctaj conform baremului: alcătuirea tipurilor de enunț cerute ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$) + respectarea funcțiilor sintactice ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$) + corectitudine ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$) = 6 puncte.

7)

• Propozițiile subordonate din fraza dată:
  1. „să strige” – propoziție subordonată completivă directă (ce începu? $\to$ să strige);
  2. „cât îl țineau puterile” – propoziție subordonată circumstanțială de mod (cum/cât să strige? $\to$ cât îl țineau puterile).
• Punctaj conform baremului: transcrierea corectă a celor două subordonate ($2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$) + precizarea felului lor ($2\times 2\text{ p.}=4\text{ p.}$) = 6 puncte.

8)

• Formele corecte completate în spațiile libere:
  • (1) să descrii (persoana a II-a singular a conjunctivului prezent a verbului „a descrie” se scrie cu doi „i”);
  • (2) complecși (pluralul masculin al adjectivului „complex” este „complecși”);
  • (3) negri (adjectiv antepus nearticulat sau postpus substantivului articulat, plural masculin: un „i”);
  • (4) ai (articol posesiv-genitival acordat în gen și număr cu substantivul regent „ochii” – masculin plural);
  • (5) întâlnite (adjectiv participial acordat în gen, număr și caz cu substantivul „vulpii” – feminin genitiv singular: „vulpii ... întâlnite”);
  • (6) membrii (substantiv masculin articulat hotărât la plural în cazul acuzativ după locuțiunea prepozițională „de către”).
• Punctaj conform baremului: $6\times 1\text{ p.}=6\text{ puncte}$.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul compunerii:

1. Introducere: Identificarea personajului Tic din opera „Cireșarii” de Constantin Chiriță; menționarea statutului său în grup și a două date de identificare (vârstă/statut – mezinul grupului, „prichindelul”, portret fizic – „ciufulit”, „cârn”, ochi plini de neastâmpăr).
2. Cuprins:
   • Prima trăsătură morală: curajul / stăpânirea de sine, ilustrată prin secvența în care este singur în pădure și recurge la o metodă rațională pentru a găsi drumul (verificarea mușchiului copacilor). Mijloc de caracterizare: indirectă, prin acțiuni și fapte.
   • A doua trăsătură morală: generozitatea / devotamentul față de prieteni, evidențiată în relația cu Țombi, pe care îl hrănește împărțind friptura frățește. Mijloc de caracterizare: directă, de către alte personaje (Ionel: „Mare isteț mai ești”) sau caracterizare indirectă prin limbaj și comportament.
   • Corelarea cu o valoare personală: prietenia sau loialitatea, explicând de ce această valoare proprie se regăsește în atitudinea personajului.
3. Încheiere: Concluzie referitoare la profilul moral luminos al lui Tic, simbol al copilăriei pline de viață, ingeniozitate și spirit de aventură.

---

Model de compunere:

Tic, personajul din fragmentul extras din romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță, reprezintă prototipul copilului inventiv, neînfricat și plin de candoare. Fiind mezinul expediției cireșarilor, el este identificat prin ipostaza de „prichindel” zburdalnic, al cărui portret fizic reflectă dinamismul interior prin trăsături specifice: este „cârn”, „ciufulit” și are „ochii numai neastâmpăr”.

O trăsătură morală definitorie a băiatului este stăpânirea de sine în situații limită, împletită cu ingeniozitatea. Rătăcit în desișul întunecos al pădurii, deși cuprins inițial de spaimă, Tic găsește puterea de a raționa lucid. Caracterizarea indirectă, ce reiese din faptele sale, este evidentă în secvența în care își amintește că mușchiul arborilor indică nordul și pipăie scoarța copacilor în întuneric, reușind să regăsească direcția corectă către peșteră și să învingă frica.

O altă calitate remarcabilă a protagonistului este loialitatea și generozitatea profundă. În ciuda foamei chinuitoare după orele de rătăcire, Tic nu ezită să împartă fiecare îmbucătură de mâncare cu Țombi, cățelul său credincios. Această delicatețe sufletească este reliefată atât prin caracterizare directă, realizată de Ionel, care îl alintă recunoscându-i calitățile („Mare isteț mai ești”), cât și prin caracterizarea indirectă prin limbaj și atitudine, atunci când îi spune cu afecțiune patrupedului: „Lasă, nu te mai preface modest! O merităm amândoi.”.

O valoare personală pe care o prețuiesc în mod deosebit este fidelitatea față de cei apropiați, valoare pe care o regăsesc din plin la Tic. Consider că adevărata noblețe a unui om se măsoară prin capacitatea de a împărtăși bucuriile și greutățile cu cei care îi sunt devotați, întocmai cum procedează tânărul cireșar cu loialul său tovarăș necuvântător.

În concluzie, prin spiritul său de aventură, istețime și căldură sufletească, Tic rămâne o figură memorabilă, capabilă să inspire cititorilor curaj și generozitate autentică.

---

Punctaj acordat conform baremului:

• Conținutul compunerii (12 puncte):
  • Notarea a două date de identificare: 2 p.
  • Prezentarea a două trăsături morale prin secvențe comentate: $2\times 2\text{ p.}=4\text{ p.}$
  • Precizarea a două mijloace de caracterizare diferite: $2\times 1\text{ p.}=2\text{ p.}$
  • Corelarea unei valori personale cu a personajului (identificare 1 p. + corelare 1 p.): 2 p.
• Redactarea compunerii (8 puncte):
  • Marcarea corectă a paragrafelor: 1 p.
  • Coerența textului: 1 p.
  • Proprietatea termenilor: 1 p.
  • Corectitudinea gramaticală: 1 p.
  • Claritatea ideilor: 1 p.
  • Ortografia: 1 p.
  • Punctuația: 1 p.
  • Lizibilitatea: 1 p.
• Punctaj din oficiu: 10 puncte.
• Total general: 100 de puncte (Nota 10).

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

— Țombi dragă... începu el să se tânguie. Mi se pare că ne-am rătăcit prin pădure...

Și în clipa aceea prichindelul înțelese cât de rău și-ar fi făcut dacă ar fi gonit cățelul acasă cu tot dinadinsul. Țombi simți neliniștea stăpânului și i se gudură viu la picioare și începu să-și frece botișorul umed și cald de niște gambe reci. Înaintau încet printre copaci spre nord, și ciufuliciul izbuti să-și mențină curajul până când umbrele copacilor prinseră a se lungi, iar desișul pădurii deveni mai întunecos. [...]

Un fâlfâit greu și cald se apropia de ei și țipete sinistre ca niște bocete răsunară undeva aproape. O aripă moale lovi pieptul prichindelului și câinele, schelălăind, îi scăpă din brațe și o luă la goană aiurea.

Singur, fără niciun suflet bun alături, ciufuliciul, atât de vesel și de neastâmpărat altădată, închise ochii așteptând ceva rău, și parcă devenea de piatră, și parcă începea să înghețe... Se răzvrăti cu ultimele puteri, cu ultimele dorințe, cu ceea ce mai rămăsese cald și lumină într-însul. Protejându-și mersul speriat cu mâinile, făcu pas după pas, pas după pas... și deodată auzi, aproape, un scheunat prietenos și simți la glezne o răsuflare bună. Era o geană de lumină în aer, oare de unde? Și Țombi își lipise botul de un loc bătătorit, cu iarbă scurtă, răvășită. Regăsise poteca!... Dar încotro s-o apuce? Unde era nordul?... În dreapta!... În stânga? [...]

Prichindelul avusese o licărire de luciditate în groaza lui. Amintindu-și că mușchiul copacilor arată cam întotdeauna nordul, își învinsese spaima și pipăi cu mâinile scoarța câtorva arbori. După ce simți pe alocuri, în vârful degetelor, porțiuni mătăsoase, reveni apoi pe cărarea în care păzea ca o santinelă Țombi cel iarăși curajos, și astfel ghici direcția peșterii. [...]

Mergeau încet nenorociții, Țombi în frunte, prichindelul în urma lui, ținându-i coada într-un gest prelung, nesfârșit, de mângâiere și recunoștință, amenințați de toate spaimele nopții, de toate dușmăniile pădurii, dar cu un mic bob de speranță în suflet... Un bobuleț care începu să se agite când ciufuliciul, multă vreme neciufulit de pieptenul fricii, zări, în depărtare, o tresărire luminoasă, și care explodă de-a binelea când auzi strigăte și nume cunoscute. Erau cireșarii! Fiecare își rostea numele. Oare când și unde dispăruseră spaima și groaza și gheața? Oare existaseră vreodată? Atras de jocul cireșarilor, începu și el să strige cât îl țineau puterile:

— Tic! Tic!

— Ursu! Ursu! se auzea de undeva de departe.

— Lucia! Dan! răsuna undeva în fața lui.

— Victor! Maria! Maria! Maria! [...]

Un singur lucru știa: lumina pe care-o văzuse tresărind și care creștea mereu era un foc. Parcă-i simțea și fumul în ochi. Acolo trebuia să ajungă. Strigându-și din când în când numele, porni în goană, cu Țombi după el, spre lumină. Și deodată se trezi în fața focului! Vesel, curajos, ce mai: Tic! Bine i-ar fi prins curajul și veselia care-l cotropiseră definitiv, cu un ceas înainte, în pădure! Uitase totul prichindelul cârn și iarăși ciufulit. Sosirea lui nu fusese simțită. Dar el vedea spatele cuiva și vedea cum se reped vreascurile în vâlvătaie.

— Scuzați, vă rog. [...] Aici a poposit expediția cireșarilor?

Ionel se întoarse uimit și speriat și năucit spre vocea nevăzută:

— Tic!

— În carne și oase! Ba chiar și cu Țombi lângă el!

— Cum ai ajuns aici, prăpăditule?... [...]

— M-am luat după semnalul tău, după foc. Bravo!

— Mare isteț mai ești, îl alintă Ionel. [...]

— Aoleu, ce foame mi-e! Aș mânca și foc!... Dar ceilalți unde-s? N-au terminat joaca?

— Aoleu! se văită Ionel la rândul lui. Am uitat să dau semnalul. Și ei te caută. Am organizat o expediție în regulă ca să te găsim. Stai puțin...

Își făcu mâinile pâlnie și începu să strige din toate puterile către toate direcțiile:

— Iuuuuu! Ionel... Iuuuuu! Ionel!... Iuuuuu! Ionel! Iuuuuu! Ionel!

Din pădure i se răspunse cu chiote. Toți știau că prichindelul se afla la foc, lângă Ionel. [...]

Ionel îi oferi cârnului cu ochii numai neastâmpăr tot felul de bunătăți și-i povesti pe scurt, în timp ce ascultătorul înfuleca de zor, cum decursese prima zi a expediției. Tic dădea mereu din cap, dar nu uita să rupă în două tot ce ducea la gură și să-l blagoslovească astfel pe Țombi cu cel mai îmbelșugat ospăț din viața lui... meritat cu prisosință.

— Grozavă friptură, Țombișorule, nu?... Lasă, nu te mai preface modest! O merităm amândoi.

— Poate vrei un ceai cald? îl întrebă Ionel.

— Mai întrebi? răspunse puștiul, uitându-se însă cu ochi de pisică spre niște pete albe.

(Constantin Chiriță, Cireșarii)

Textul 2

Despre tatăl meu, Barbu Delavrancea, scriu mulți [...]. Dar în ființa lui mai era o altă latură, puțin cunoscută de lumea care-l socotea, ironic, cu luciri sfredelitoare în privire. Era omul duios, cu lacrimi în ochii verzi când citea din poezia populară, din Eminescu, sau când asculta simfoniile lui Beethoven, era omul care iubea toate manifestările artei și ale naturii, tainic legat de pământ, de copaci, de tot ce durează în scurgerea mileniilor.

La țară, la nepoții de frate, se trezea înainte de răsăritul soarelui. Pleca, cu pasul lui ritmat și suplu, în grădină. Se așeza la o masă sub un imens salcâm japonez, cu caietele în care scria ca un școlar silitor. Îl învăluia tăcerea, îi încrețea părul roua. Când țâșneau primele raze ale soarelui se oprea, privea în jurul lui, sta pe gânduri, trezit ca dintr-un vis de Dik, setterul, de Năluca, foxterierul, sosiți într-o goană să se gudure pe lângă el. După trei ceasuri de lucru se bucura să bea cafeaua cu lapte cu noi toți, pe cerdacul umbrit de viță. [...]

Mi-aduc aminte însă de altă pădure, a primei copilării, la Mănăstirea Agapia, cu brazi îndesați unii într-alții ca într-o tapiserie medievală și aroma de legende care cobora până la căsuțele noastre. Petreceam vacanțele cu poetul Alexandru Vlahuță și cu cele două fetițe ale lui. În plimbările noastre prin pădure, tata o necăjea pe mama, care era fricoasă: „Auzi un foșnet?” [...] Vlahuță, mimând groaza, exclama: „O fi un lup, hai să fugim!”. Grupul de fetițe se repezea pe potecă cu mama, în râsul major al tatii și cel în trepte și grav al poetului.

Era epoca farselor. Cei doi prieteni erau tineri, familiile adunate la masă în casa surorii lui Vlahuță deveneau victime sigure ale glumelor celor doi. [...]

Tot în Moldova, lângă Bacău, la țară, într-o casă bătrânească cu ziduri de cetate, îl văd pe tata într-o sală mare, frământând în covată aluatul de pâine. Părul lui creț era numai cute din cauza căldurii, eu îi ștergeam fața cu o batistă, el, cu mânecile suflecate până sus, plesnea aluatul de se scutura podeaua. Pâinea făcută de el avea gustul vrăjit al poveștilor.

(Cella Delavrancea, Portret)

---

A.

1. Notează, din textul 1, doi termeni care fac parte din câmpul lexical al naturii. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Țombi este numele
   a) unei păduri.
   b) unei peșteri.
   c) unui câine.
   d) unui joc.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Timp de trei ore, dimineața, Barbu Delavrancea obișnuia
   a) să compună simfonii.
   b) să-și plimbe câinii.
   c) să privească brazii.
   d) să scrie în grădină.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Alexandru Vlahuță este prezentat în text în calitate de
   a) compozitor de muzică clasică.
   b) prieten al familiei Delavrancea.
   c) stăpân al câinilor Dik și Năluca.
   d) vânător priceput de lupi și de urși.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

   Textul 1

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Pentru a găsi nordul, Ursu verifică mușchiul de pe copac.
   Fiindcă a fost fricos, câinele nu primește nimic de mâncare.
   Cireșarii au plecat în căutarea lui Tic.

   Textul 2

   Enunțul	Adevărat	Fals
   Barbu Delavrancea avea o sensibilitate pe care străinii o observau ușor.
   Barbu Delavrancea avea ochii albaștri.
   Alexandru Vlahuță și Barbu Delavrancea aveau simțul umorului.

6. Transcrie, din secvența următoare, două figuri de stil, pe care le vei preciza: „Un fâlfâit greu și cald se apropia de ei și țipete sinistre ca niște bocete răsunară undeva aproape. O aripă moale lovi pieptul prichindelului și câinele, schelălăind, îi scăpă din brațe și o luă la goană aiurea.” 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că e plăcut să îți petreci vacanțele în compania prietenilor? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din opera literară „Cireșarii” de Constantin Chiriță cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
   a) „țineau”, „deveneau”.
   b) „petreceam”, „vrei”.
   c) „mileniilor”, „știau”.
   d) „ceai”, „mângâiere”.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix diminutival este:
   a) „căsuțele”, „botișorul”.
   b) „fricoasă”, „bunătăți”.
   c) „numai”, „întotdeauna”.
   d) „vacanțele”, „fetițe”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sunt omonime ambele cuvinte din seria:
   a) „cu brazi îndesați unii într-alții ca într-o tapiserie medievală”; În curte, se aflau copacii înghesuiți.
   b) „desișul pădurii deveni mai întunecos”; „zări, în depărtare, o tresărire luminoasă”.
   c) „nu uita să rupă în două tot ce ducea la gură”; Mi-e dor de poveștile spuse la gura sobei.
   d) „părul lui creț era numai cute din cauza căldurii”; Părul din curtea bunicii face fructe foarte dulci.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sensul secvenței subliniate în enunțul „Strigându-și din când în când numele, porni în goană” este:
   a) mereu.
   b) nicăieri.
   c) oriunde.
   d) uneori.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza: 6 puncte
   „Aș mânca și foc!... Dar ceilalți unde-s? N-au terminat joaca?
   — Aoleu! se văită Ionel la rândul lui. Am uitat să dau semnalul. Și ei te caută.”

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care verbul la infinitiv „a avea” să fie atribut (1), și o propoziție negativă, în care substantivul „expediție” să fie complement prepozițional (2). 6 puncte

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: „Atras de jocul cireșarilor, începu și el să strige cât îl țineau puterile”. 6 puncte

8. Scrie, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând mesajul unui iubitor al naturii: 6 puncte
   Nu-ți este ușor <u>să descri / să descrii</u> (1) în termeni <u>complexi / complecși</u> (2) ochii <u>negri / negrii</u> (3), rugători <u>ai / a-i</u> (4) vulpii sărmane <u>întâlnită / întâlnite</u> (5) la marginea pădurii, într-o capcană, de către <u>membri / membrii</u> (6) echipei de căutare.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe Tic, personajul din textul lui Constantin Chiriță.

În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
− notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, ocupație, portret fizic etc.);
− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
− precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.