Evaluare Națională 2022, limba și literatura română: subiect de rezervă

Subiectul I

A.

1)

• Răspuns: Oricare două localități menționate în al doilea paragraf al textului 2: Brașov, Sibiu (se pot alege și: Sighișoara, Cluj, Hunedoara, Hațeg sau Adamclisi).
• Punctaj: 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$).

2)

• Răspuns: c) o expediție științifică.
• Explicație: În textul 1, Ionel îi spune doctorului: „noi ne-am pregătit pentru o expediție științifică, nu pentru o simplă excursie...”.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns: d) 1955 și 1970.
• Explicație: În al treilea paragraf din textul 2 se precizează direct: „Părinții mei au mers pe munte ani de zile, între 1955 și 1970.”.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns: c) zona Cheilor Carașului.
• Explicație: În textul 2 se specifică: „În Cheile Carașului [...]. Dealurile sunt din calcar, găurite de zeci de peșteri...”.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Lucia și tatăl ei ajung la timp la întâlnirea cu cireșarii. – Incorect (Doctorul spune: „Din cauza aceasta am întârziat...”)
• Doctorul Istrate apreciază seriozitatea tinerilor. – Corect („M-am convins că și copiii... pardon, tinerii, pot să fie uneori serioși, îmi place...”)
• Cireșarii primesc din partea doctorului Istrate o trusă de prim ajutor. – Corect („Doctorul le oferi trusa...”)
• În familia Danei Drăgoiu, tatăl ținea, într-un caiet, evidența excursiilor. – Incorect („etapele călătoriei erau scrise într-un caiet de care răspundea mama”)
• În zona Cheilor Carașului se găsesc vipere. – Corect („clima este mediteraneeană (liane, dafin, dar și vipere)”)
• Părinții Danei Drăgoiu și-au însoțit fiica în toate excursiile. – Incorect („Am fost și eu pe munte, cu colegii sau prietenii.”)
• Punctaj: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$).

6)

• Exemplu de răspuns:
  În fragmentul citat, doctorul Istrate se remarcă prin distincție și eleganță, o trăsătură fizică și morală ce reiese din portretul său. Această trăsătură este evidențiată prin mijlocul caracterizării directe, realizate de către narator: „Ochelarii cu rame de aur îi dădeau și mai multă distincție figurii”.
• Barem:
  • precizarea oricărei trăsături a personajului (de exemplu: eleganța, distincția, maturitatea) – 2 puncte;
  • precizarea corectă a mijlocului de caracterizare (caracterizare directă de către narator) – 1 punct;
  • ilustrarea cu o secvență relevantă – 1 punct;
  • ortografie și punctuație – 1 punct;
  • încadrarea în numărul de enunțuri (1–3 enunțuri) – 1 punct.
• Total: 6 puncte.

7)

• Exemplu de răspuns:
  Un element de conținut comun celor două texte este pasiunea pentru explorarea naturii și a peșterilor. În primul text, tinerii pregătesc o expediție geografică în care includ și explorarea unei cavități subterane: „În planurile voastre intră și harta peșterii?”. În al doilea text, autoarea descrie propria experiență speologică: „am și intrat într-o peșteră, un gol în munte, cu tunele uneori atât de înguste...”. (62 de cuvinte)
• Barem:
  • precizarea elementului comun (excursia, natura, peștera, pregătirea temeinică etc.) – 2 puncte;
  • valorificarea a câte unei secvențe relevante din fiecare text – 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$);
  • ortografie și punctuație – 1 punct;
  • respectarea limitei de spațiu (30 – 70 de cuvinte) – 1 punct.
• Total: 6 puncte.

8)

• Exemplu de răspuns:
  Consider că este esențial să planifici o călătorie în detaliu, deoarece o bună organizare asigură succesul expediției și siguranța participanților.
  În primul rând, stabilirea clară a traseului și a echipamentului previne incidentele neplăcute. Așa cum reiese din textul 1, doctorul Istrate le atrage atenția tinerilor că au omis un element vital, oferindu-le o trusă medicală: „Să nu plecați niciodată la drum, fie chiar într-o simplă excursie, fără o trusă medicală la voi”. Prudența și pregătirea riguroasă transformă o simplă plimbare într-o acțiune responsabilă.
  În concluzie, detaliile organizatorice sunt garanția unei călătorii sigure și reușite. (94 de cuvinte)
• Barem:
  • menționarea poziției/răspunsului – 1 punct;
  • motivarea răspunsului – 1 punct;
  • valorificarea textului 1 – 2 puncte;
  • ortografie și punctuație – 1 punct;
  • încadrarea în limita de spațiu (50 – 100 de cuvinte) – 1 punct.
• Total: 6 puncte.

9)

• Exemplu de răspuns:
  Fragmentul din Cireșarii de Constantin Chiriță poate fi asociat cu romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran, ambele texte având drept valoare comună spiritul de aventură și dorința de cunoaștere.
  În textul lui Constantin Chiriță, grupul de adolescenți își dorește să exploreze ținutul și să cerceteze peștera, realizând o hartă corectă: „Vrem să facem o hartă precisă a regiunii, să retușăm erorile eventuale”. În mod similar, în romanul lui Radu Tudoran, echipajul goeletei „Speranța”, condus de căpitanul Anton Lupan, pornește într-o călătorie curajoasă pe mări spre Țara de Foc pentru a explora teritorii puțin știute și pentru a-l găsi pe prietenul dispărut, Pierre Vaillant. (100 de cuvinte)
• Barem:
  • identificarea valorii comune (cunoașterea, aventura, prietenia, colaborarea) – 1 punct;
  • menționarea titlului și a autorului celuilalt text – 1 punct;
  • prezentarea valorii prin câte o secvență din fiecare text – 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$);
  • ortografie și punctuație – 1 punct;
  • încadrarea în limita de spațiu (50 – 100 de cuvinte) – 1 punct.
• Total: 6 puncte.

---

B.

1)

• Răspuns: b) „puteai”, „dădeau”.
• Explicație:
  • „pu-teai” conține triftongul -eai (semivocala e, vocala a, semivocala i);
  • „dă-deau” conține triftongul -eau (semivocala e, vocala a, semivocala u).
• Punctaj: 2 puncte.

2)

• Răspuns: a) „bineînțeles”, „despre”.
• Explicație: Ambele cuvinte sunt formate prin compunere: bineînțeles (adverb + adjectiv/participiu provenit prin sudare) și despre (prepoziție compusă: de + spre). La b) „punctuală” este derivat; la c) „bărbătește” este derivat; la d) „seriozitate” este derivat.
• Punctaj: 2 puncte.

3)

• Răspuns: b) exactă, să corectăm.
• Explicație: „hartă precisă” = hartă exactă; „să retușăm” = să corectăm / să remediem.
• Punctaj: 2 puncte.

4)

• Răspuns: b) „Lucia pătrunsese pe <u>poartă</u>”; Lucia <u>poartă</u> o uniformă albă și pantofi roșii.
• Explicație: În prima propoziție, „poartă” este substantiv comun (deschizătură într-un gard/zid), iar în a doua propoziție este forma de persoana a III-a a verbului „a purta”. Sunt omonime lexico-gramaticale (omografe și omofone, cu sensuri complet diferite și părți de vorbire diferite). La a) este paronimie (lacune/lagune), la c) și d) sunt forme ale aceluiași verb/cuvânt polisemantic.
• Punctaj: 2 puncte.

5)

• Trei substantive în cazuri diferite:
  1. doctorul – cazul nominativ (funcție sintactică de subiect);
  2. peșterii – cazul genitiv (funcție sintactică de atribut substantival genitival);
  3. părinților – cazul dativ (funcție sintactică de complement indirect).
     (Alte variante posibile: „în planurile” – cazul acuzativ; „despre peșteră” – cazul acuzativ; „harta” – cazul nominativ).
• Punctaj: 6 puncte (3 substantive selectate corect $\times 1\text{ p.}=3\text{ p.}$; 3 cazuri indicate corect $\times 1\text{ p.}=3\text{ p.}$).

6)

• (1) Enunț asertiv cu substantivul „hartă” atribut:
  Băieții au admirat detaliile noii hărți a regiunii.
  („hărți” este atribut substantival genitival într-o propoziție enunțiativă/asertivă)
• (2) Enunț imperativ cu pronumele „el” complement indirect:
  Trimite-i și lui coordonatele traseului!
  („lui” / „-i” este complement indirect exprimat prin pronume personal în dativ într-o propoziție imperativă)
• Punctaj: 6 puncte (alcătuirea fiecărui tip de enunț: $2\times 1\text{ p.}$; funcția sintactică cerută: $2\times 1\text{ p.}$; corectitudine logică și gramaticală: $2\times 1\text{ p.}$).

7)

• Transcriere și precizarea felului propozițiilor:
  • P1: „Nu știu” – propoziție principală (regentă);
  • P2: „dacă v-a spus Lucia” – propoziție subordonată completivă directă (răspunde la întrebarea: ce nu știu?).
• Punctaj: 6 puncte (transcriere: $2\times 1\text{ p.}$; felul propoziției: $2\times 2\text{ p.}$).

8)

• Formele corecte:
  — Știi (a ști, indicativ, prezent, pers. a II-a, sg.) că cercetătorii noștri (nostru, adjectiv pronominal posesiv, masculin plural, se scrie cu un singur „i”) de la cluburile (club, plural, articulat hotărât) de speologie au găsit de-a lungul văii (vale, singular, genitiv articulat) douăsprezece (12, în litere, acordat cu substantivul feminin „peșteri”) peșteri create (creat, adjectiv participial, feminin plural) în diferite perioade geologice?
• Punctaj: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Planul rezumatului:

1. Întâlnirea Cireșarilor la magazia lui Ursu și îngrijorarea cauzată de întârzierea Luciei.
2. Sosirea Luciei împreună cu tatăl ei, doctorul Istrate, care dorește să afle detalii despre planurile grupului.
3. Prezentarea magaziilor și explicarea scopului călătoriei: o expediție științifică pentru refacerea hărții zonei și explorarea unei peșteri.
4. Aprobarea entuziastă a doctorului, care le oferă tinerilor sfaturi de prudență și o trusă de prim ajutor adusă special pentru ei.

Textul rezumatului:

Cireșarii se adună la locuința lui Ursu, fiind neliniștiți din cauza întârzierii neobișnuite a Luciei. Aceasta sosește însoțită de tatăl ei, doctorul Istrate, a cărui atitudine sobră sporește emoțiile băieților.

După ce face cunoștință cu Ursu și vizitează magazia, tatăl Luciei se arată încântat de seriozitatea tinerilor și se interesează de natura deplasării lor. Ionel îi dezvăluie că organizează o expediție științifică menită să corecteze vechea hartă a ținutului, iar Lucia recunoaște că intenționează să pătrundă și într-o peșteră. Liniștit de responsabilitatea de care dau dovadă adolescenții, doctorul le recomandă să fie prudenți și le dăruiește o trusă medicală completă, urându-le succes în călătorie. (104 cuvinte)

Repartizarea punctajului:

• Conținut (12 puncte):
  • Formularea ideilor importante și menționarea personajelor: 6 p.
  • Succesiunea logică a evenimentelor: 2 p.
  • Respectarea regulilor rezumatului (persoana a III-a, fără citate, vorbire indirectă, ton neutru): 4 p.
• Redactare (8 puncte):
  • Coerență: 1 p.
  • Proprietatea termenilor: 1 p.
  • Corectitudine gramaticală: 1 p.
  • Claritate: 1 p.
  • Ortografie (0–1 greșeli): 2 p.
  • Punctuație (0–2 greșeli): 1 p.
  • Lizibilitate: 1 p.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2021 – 2022
Limba și literatura română
Varianta 5

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

---

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Cireşarii aveau întâlnire la Ursu, într-un loc ferit, în spatele magaziei-tezaur. [...] Lucia era întotdeauna foarte punctuală, la orice întâlnire sosea prima. [...] Iată de ce întârzierea Luciei era ceva de neînţeles.

— Eu rămân la părerea mea, se încăpăţână Ionel. O să vă convingeţi şi voi imediat. N-o lasă doctorul, şi n-ar fi de mirare să ne pună şi nouă beţe în roate... V-am spus eu?!

Ionel arătă cu privirile poarta. Imediat se uitară şi ceilalţi într-acolo. [...] Lucia pătrunsese pe poartă, dar nu singură. O însoţea un bărbat scund, în floarea vârstei, însă cu părul complet alb. Ochelarii cu rame de aur îi dădeau şi mai multă distincţie figurii. Numai zâmbetul pe care i-l cunoştea tot oraşul parcă dispăruse de pe faţa doctorului Istrate. [...]

Doctorul răspunse la salutul nu prea entuziast al băieţilor cu un zâmbet cam posac. Dădu mâna cu fiecare în parte şi, când Lucia i-l prezentă pe Ursu, faţa i se încruntă de-a binelea:

— Ah! Dumneata eşti Ursu, campionul de box. [...] Cum s-ar spune, dumneata joci rolul de înger păzitor al grupului...

Intimidat, Ursu încercă să protesteze... [...]

— Ştiiiiu... Cum să nu ştiu, răspunse doctorul foarte grav, dar cu un simplu gest îşi îndepărtă masca neobişnuit de severă, redevenind omul zâmbitor dintotdeauna. Dacă pleci şi dumneata în expediţie nu mai am nicio teamă...

Fără să vrea, Dan îl împinse cu cotul pe Ionel, dar vorbele lui erau adresate musafirului care zâmbea, în sfârşit:

— Ne era teamă că n-o veţi lăsa pe Lucia... [...]

— Aţi terminat toate pregătirile?...

O altă întorsătură de frază, care, de astă dată, îl învioră pe Ursu. Amintindu-şi că e gazdă, îl invită pe doctor şi, bineînţeles, şi pe fiica lui în magazia cu comori. [...]

— Nu e rău... îşi rosti doctorul nota. Chiar îmi place. M-am convins că şi copiii... pardon, tinerii, pot să fie uneori serioşi, îmi place, îmi place.

Ionel nu rezistă la felicitări:

— Dac-am fi plecat într-o simplă excursie, ar fi fost altceva. Nu ştiu dacă v-a spus Lucia... noi ne-am pregătit pentru o expediţie ştiinţifică, nu pentru o simplă excursie...

— Lucia mi-a fluturat nişte clopoţei pe la ureche, o ameninţă doctorul. Mi-a rămas numai amintirea unor sunete vagi. Dar, mă rog, dacă nu sunt indiscret, aş putea să aflu şi eu scopul expediţiei voastre?

Ionel atâta aştepta:

— Vrem să facem o hartă precisă a regiunii, să retuşăm erorile eventuale şi s-o completăm pe cea veche. Harta pe care am găsit-o la muzeul oraşului e plină de lacune... e cât se poate de sumară şi de superficială...

— Nu e rău, acceptă doctorul. Îmi place, îmi place... În planurile voastre intră şi harta peşterii?

Din nou o întorsătură de frază care-i puse în derută pe toţi cireşarii. Tinerii se înţeleseseră să nu le vorbească părinţilor prea multe despre peşteră, s-o înfăţişeze ca pe o grotă oarecare, lipsită de interes, pe care o vor vizita în trecere. Întrebarea îi cam încolţise. Dan, profitând de faptul că nu putea fi văzut de doctor, o îndemnă pe Lucia, din priviri, să dea un răspuns.

— Vom trece şi prin peşteră, spuse ea. Dar te rog foarte mult, tăticule, să nu scapi vreun cuvânt. Avem noi nişte gânduri grozave. Discreţie totală! [...]

— Să sperăm că veţi avea noroc, zâmbi doctorul. Ei, şi pentru că până la urmă aţi fost sinceri, voi fi şi eu. Pentru o simplă excursie n-aş fi lăsat-o pe Lucia. Dar, când mi-am dat seama că vă gândiţi la o expediţie ştiinţifică în toată regula, m-am liniştit. Am fost convins că vă veţi pregăti cu toată seriozitatea şi că veţi legifera prudenţa... Acesta ar fi vrut, de fapt, să fie sfatul meu...

— N-o să-l uităm! îl asigură Dan.

— Dar mi-aţi luat-o înainte... continuă doctorul. Îmi place seriozitatea cu care v-aţi pregătit... Deşi... aţi omis ceva, şi nu ceva neimportant. Dimpotrivă!... Nu vă vorbesc ca medic, ci ca turist inveterat. Să nu plecaţi niciodată la drum, fie chiar într-o simplă excursie, fără o trusă medicală la voi. Să fie sfânt, da?... Am întrebat-o pe Lucia, înainte de a porni spre voi, dacă aveţi trusă şi... în sfârşit... mi-am permis să vă pregătesc eu o trusă completă. Din cauza aceasta am întârziat, lucru pentru care vă cerem totuşi scuze.

Doctorul le oferi trusa, le strânse bărbăteşte mâinile, urându-le succes deplin, şi le mai făcu un semn de succes din pragul porţii.

(Constantin Chiriță, Cireșarii)

Textul 2

Am făcut două excursii în ţară, în 1974 şi 1976, aveam 14 şi, respectiv, 16 ani. Excursiile erau planificate cu mare atenţie, itinerarele erau gândite dinainte şi etapele călătoriei erau scrise într-un caiet de care răspundea mama; aveam hărţi, obiective de atins, erau alese cele mai reprezentative locuri. [...]

A doua excursie a avut în itinerar litoralul, dar nu plaja, ci Adamclisi, mănăstirile, Delta Dunării cu vaporaşul, sudul Moldovei, Podișul Transilvaniei, cu Brașov, Sibiu, Sighișoara, Cluj, dar şi Hunedoara, Haţeg cu zimbrii, cu muzeele, bisericile, locurile importante care existau, păstrând proporțiile, în orice oraş; toate erau în ghiduri şi pe hărţi, era simplu şi era frumos să cauţi locuri care trebuiau văzute. [...]

Părinţii mei au mers pe munte ani de zile, între 1955 şi 1970. [...] Am fost şi eu pe munte, cu colegii sau prietenii. Am fost în Piatra Craiului de două ori, a fost splendid. Am fost în Bucegi, în Retezat, în Cheile Caraşului. Cu ghidurile acelea din librării, cu rucsacuri pregătite cu grijă, cu o listă cu meniul pentru fiecare zi, ca să nu cărăm mai mult decât era necesar, totul numărat şi cântărit. [...]

În Cheile Carașului (se ajunge din Herculane, prin Anina), zona este deluroasă, clima este mediteraneeană (liane, dafin, dar şi vipere). Dealurile sunt din calcar, găurite de zeci de peșteri, închise însă (atunci) cu porţi încuiate cu lacăte, cu acces controlat de nişte oameni din partea locului, în legătură cu Clubul de Speologie „Emil Racoviţă”. Pericolul era că, dacă te aflai în peşteră şi ploua, tunelele se inundau şi nu mai puteai ieşi. Dar noi eram cu doi membri ai clubului care obţinuseră accesul, am şi intrat într-o peşteră, un gol în munte, cu tunele uneori atât de înguste, încât ne-am târât pe burtă nişte sute bune de metri, cu atenție să nu rupem stalactitele. Tunelul se înfunda într-o sală mică, plină de formațiuni de piatră pastelată – verde, galben, roz, alb strălucitor, bleu –, formaţiuni ca nişte draperii de catifea, sfere pe fundul unor ochiuri de apă, țurțuri ondulați.

(Dana Drăgoiu, Excursii fericite, www.dilemaveche.ro)

---

A.

1. Notează, din textul 2, numele a două localități din itinerarul celei de-a doua excursii. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
   Cireșarii vor să organizeze
   a) o căutare de comori.
   b) o competiție de box.
   c) o expediție științifică.
   d) o lecție de prim ajutor.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Părinții Danei Drăgoiu au fost în excursii pe munte între
   a) 1974 și 1976.
   b) 1970 și 1974.
   c) 1955 și 1976.
   d) 1955 și 1970.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
   Există peșteri săpate în dealurile calcaroase din
   a) apropierea Deltei Dunării.
   b) Podișul Transilvaniei.
   c) zona Cheilor Carașului.
   d) zona Pietrei Craiului.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul	Corect	Incorect
Lucia și tatăl ei ajung la timp la întâlnirea cu cireșarii.
Doctorul Istrate apreciază seriozitatea tinerilor.
Cireșarii primesc din partea doctorului Istrate o trusă de prim ajutor.
În familia Danei Drăgoiu, tatăl ținea, într-un caiet, evidența excursiilor.
În zona Cheilor Carașului se găsesc vipere.
Părinții Danei Drăgoiu și-au însoțit fiica în toate excursiile.

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Istrate, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență: „O însoţea un bărbat scund, în floarea vârstei, însă cu părul complet alb. Ochelarii cu rame de aur îi dădeau şi mai multă distincţie figurii. Numai zâmbetul pe care i-l cunoştea tot oraşul parcă dispăruse de pe faţa doctorului Istrate.”. 6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că este important să planifici o călătorie în detaliu? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din Cireșarii de Constantin Chiriță cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Conțin triftong ambele cuvinte din seria
   a) „întotdeauna”, „ploua”.
   b) „puteai”, „dădeau”.
   c) „tezaur”, „regiunii”.
   d) „trebuiau”, „mâinile”.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Există doar cuvinte compuse în seria:
   a) „bineînțeles”, „despre”.
   b) „dumneata”, „punctuală”.
   c) „pregăti”, „bărbătește”.
   d) „seriozitate”, „fiecare”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Sinonimele contextuale ale cuvintelor subliniate în secvența „Vrem să facem o hartă <u>precisă</u> a regiunii, să <u>retușăm</u> erorile eventuale.” sunt, în ordine:
   a) detaliată, să evidențiem.
   b) exactă, să corectăm.
   c) incertă, să desenăm.
   d) promisă, să perfecționăm.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
   Există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
   a) „Harta […] e plină de <u>lacune</u>”; La țărmul mării se găsesc două <u>lagune</u>.
   b) „Lucia pătrunsese pe <u>poartă</u>”; Lucia <u>poartă</u> o uniformă albă și pantofi roșii.
   c) „rucsacuri <u>pregătite</u> cu grijă”; Temele <u>pregătite</u> acasă sunt corecte.
   d) „Ne era teamă că n-o veţi <u>lăsa</u> pe Lucia”; Andrei a <u>lăsat</u> cartea la bibliotecă.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza:
   „— Nu e rău, acceptă doctorul. Îmi place, îmi place... În planurile voastre intră şi harta peşterii? [...] Tinerii se înţeleseseră să nu le vorbească părinţilor prea multe despre peşteră.”. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul „hartă” să fie atribut (1) și un enunț imperativ, în care pronumele personal „el” să fie complement indirect (2). 6 puncte

7. Transcrie propozițiile din fraza „Nu ştiu dacă v-a spus Lucia.”, precizând felul acestora. 6 puncte

8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui pasionat de excursiile în natură, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte
   — ____________________ (a ști, indicativ, prezent, persoana a II-a, singular) că cercetătorii _____________________ (nostru, adjectiv pronominal posesiv) de la ___________________ (club, plural, articulat hotărât) de speologie au găsit de-a lungul ________________________ (vale, singular) ____________________________ (12, în litere) peșteri ___________________ (creat, adjectiv participial) în diferite perioade geologice?

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

• conținutul rezumatului – 12 puncte
• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 2 puncte; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.