Evaluare Națională 2026, limba și literatura română: examen oficial (sesiunea iunie)

Subiectul I, A, 1)

• Răspuns:
  Într-o seară de toamnă, șeful tipografilor aduce o țestoasă (sau: broască / broască-țestoasă) în redacție.
• Punctaj: 2 puncte ($2\times 1\text{ p.}$).
• Explicație: Informația se găsește în prima frază a primului text: „Țestoasa o adusese la redacție șeful tipografilor, într-o seară de toamnă.”

Subiectul I, A, 2)

• Răspuns corect: b (corector la un ziar)
• Punctaj: 2 puncte.
• Explicație: În text se menționează: „Iată ce nu știa nimeni despre corectorul de ziar Vladimir Pârvulescu.”

Subiectul I, A, 3)

• Răspuns corect: c (trunchiuri de bambus)
• Punctaj: 2 puncte.
• Explicație: În textul 2 se precizează: „iar podeaua, din trunchiuri de bambus.”

Subiectul I, A, 4)

• Răspuns corect: d (laptelui de cocos)
• Punctaj: 2 puncte.
• Explicație: În textul 2, autoarea afirmă despre lichidul din nuca de cocos că: „realizez că are un gust aproape imposibil [...]. Nu e nici dulce, nici acru, ci mai curând sălciu-sărat”.

Subiectul I, A, 5)

• Răspuns:
  • Textul 1:
    • Vladimir locuiește în apropierea unei păduri. – Adevărat (text: „Vladimir locuia aproape de pădure.”)
    • Vladimir aduce în redacție un stârc cenușiu electrocutat. – Fals (stârcul a fost găsit înghețat și adus de un omuleț; uliul s-a electrocutat)
    • Fotografia cu broasca-țestoasă apare în ziarul de duminică. – Fals (fotografia stârcului a apărut pe prima pagină a ziarului)
  • Textul 2:
    • Casele din sat sunt înălțate pe niște stâlpi de lemn. – Adevărat (text: „Toate casele sunt înălțate pe stâlpi de lemn...”)
    • Tânărul culege doar patru nuci-de-cocos. – Fals (a rupt o nucă inițial și „Mai rupe încă patru bucăți”, deci în total cinci)
    • Wulf îi dă voie autoarei să rupă fructe din arborele-de-cacao. – Fals (Wulf „strigă la mine să nu-l rup, că îmi vor da ei unul”)
• Punctaj: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$).

Subiectul I, A, 6)

• Răspuns model:
  O trăsătură a tiparului textual narativ identificată în primul text este prezența acțiunii desfășurate într-o ordine cronologică, realizată de personaje. Această trăsătură se remarcă în secvența: „Reporterii s-au plictisit repede, șeful tipografiei a dispărut și el. Când să stingă lumina și să plece acasă, Vladimir s-a aplecat și a apucat cu două degete carapacea rece”.
• Punctaj: 6 puncte (precizarea trăsăturii – 2 p.; ilustrarea cu secvență – 2 p.; ortografie și punctuație – 1 p.; minimum două enunțuri – 1 p.).

Subiectul I, A, 7)

• Răspuns model:
  Un element de conținut comun celor două texte este natura cu vegetația ei bogată. În textul 1, natura este surprinsă prin pădurea pe care Vladimir o explorează zilnic („Povârnișuri şi văi, luminișuri, buturugi înnegrite de ploi”), în timp ce în textul 2 este înfățișat un peisaj exotic luxuriant, plin de arbori deosebiți („De jur împrejur, cocotieri, palmieri de tot felul, arbori și arbuști plini de flori sau de fructe”).
• Punctaj: 6 puncte (precizarea elementului comun – 2 p.; prezentarea adecvată cu secvențe din ambele texte – 2 p.; respectarea normelor de redactare – 1 p.; număr de cuvinte $\ge 30$ – 1 p.).

Subiectul I, A, 8)

• Răspuns model:
  Consider că darurile primite trebuie prețuite indiferent cât de simple ar părea, deoarece ele reflectă ospitalitatea, generozitatea și respectul celor care le oferă.
  În textul 2, autoarea dorește să rupă singură un fruct de cacao, însă însoțitorii o opresc pentru a-i dărui ei înșiși două fructe galben-portocalii și frunze. Deși pentru localnici fructele nu aveau o valoare comercială („florile noastre”), oferirea lor devine un gest cald de bun-venit. Așadar, simplitatea unui cadou este întrecută de valoarea simbolică și de bunele intenții ale dăruitorului.
• Punctaj: 6 puncte (menționarea răspunsului – 1 p.; justificare – 1 p.; valorificarea adecvată a textului – 2 p.; redactare corectă – 1 p.; încadrare în 50–100 de cuvinte – 1 p.).

Subiectul I, A, 9)

• Răspuns model:
  O valoare morală identificată în fragmentul extras din „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu este compasiunea și grija față de viețuitoarele neajutorate. Aceasta se reflectă în gestul lui Vladimir de a lua acasă o țestoasă rătăcită, pe care o hrănește și o îngrijește peste iarnă, eliberând-o apoi în mediul ei: „A umplut o cădiță de plastic [...] şi i-a dat carne proaspătă, atent mărunțită”.
  O valoare similară se regăsește în opera literară „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu. În acest text, fetița Lizuca manifestă o afecțiune și o grijă deosebită față de cățelul ei credincios, Patrocle, care o însoțește și o apără în drumul spre bunici, cei doi împărțind mâncarea și ocrotindu-se reciproc în momentele de spaimă din pădure.
• Punctaj: 6 puncte (numirea valorii – 1 p.; precizarea titlului și a autorului celuilalt text – 1 p.; prezentarea comparativă a valorii pe baza secvențelor – 2 p.; redactare – 1 p.; încadrare în 50–100 de cuvinte – 1 p.).

Subiectul I, B, 1)

• Răspuns corect: c („păsăroiul”, „iarnă”)
• Punctaj: 2 puncte.
• Explicație:
  • În pă-să-roi-ul, grupul „oi” formează un diftong în silaba roi;
  • În iar-nă, grupul „ia” formează un diftong în silaba iar.
    (La a: ce-nu-șiu [iu diftong], dar se-ri-os are hiat [i-o]; la b: cio-cul are sunetul [č] urmat de vocala [o], „i” fiind literă ajutătoare, fără diftong; la d: sub-ți-a-te are hiat [i-a]).

Subiectul I, B, 2)

• Răspuns corect: d (compunere (1), conversiune (2))
• Punctaj: 2 puncte.
• Explicație:
  • „ceva” este pronume nehotărât format prin compunere (ce + va);
  • „sinea” provine din pronumele reflexiv „sine”, devenit substantiv prin conversiune (substantivare cu articol hotărât: sine + -a).

Subiectul I, B, 3)

• Răspuns corect: d (foarte repede)
• Punctaj: 2 puncte.
• Explicație: Structura „din câteva mișcări, este sus” exprimă iuțeala și agilitatea remarcabilă cu care băiatul s-a cățărat.

Subiectul I, B, 4)

• Răspuns corect: a („apoi coboară...”; Turiștii urcă...)
• Punctaj: 2 puncte.
• Explicație: Verbele a coborî și a urca se află în relație de antonimie (sensuri opuse). În celelalte opțiuni apar omonime sau paronime.

Subiectul I, B, 5)

• Răspuns:
  • „ia” – verb predicativ (modul indicativ, timpul prezent);
  • „mele” – adjectiv pronominal posesiv;
  • „un” – numeral cardinal (cu valoare adjectivală, determină substantivul „litru”).
• Punctaj: 6 puncte ($3\times 2\text{ p.}$).
• Notă conform barem: Nu se acordă punctaj doar pentru menționarea simplă a clasei morfologice (verb, adjectiv, numeral).

Subiectul I, B, 6)

• Răspuns model:
  (1) Tu nu spuseseși nimănui despre călătoria plănuită. (propoziție negativă, verbul la mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a singular)
  (2) Culoarea broaștei o ajuta să se camufleze printre frunze. (propoziție afirmativă, substantivul „broască” în cazul genitiv)
• Punctaj: 6 puncte (câte 1 p. pentru tipul de propoziție, câte 1 p. pentru respectarea cerinței morfologice/sintactice, câte 1 p. pentru ortografie/punctuație/exprimare).

Subiectul I, B, 7)

• Răspuns:
  Trei propoziții subordonate alese din secvență (se pot alege oricare trei):
  1. „Când a venit primăvara” – propoziție subordonată circumstanțială de timp;
  2. „(și) țestoasa a făcut iarăși ochi” – propoziție subordonată circumstanțială de timp;
  3. „unde putea” – propoziție subordonată atributivă;
  4. „să trăiască o sută de ani” – propoziție subordonată completivă directă;
  5. „fără să o mai deranjeze vreodată vreun om” – propoziție subordonată circumstanțială de mod.
• Punctaj: 6 puncte ($3\times 1\text{ p.}$ pentru transcriere + $3\times 1\text{ p.}$ pentru precizarea felului fiecăreia).

Subiectul I, B, 8)

• Răspuns:
  Mi-ar plăcea (1) să-i spun Mariei (2) că am doar (3) o mare dorință, aceea (4) de a călători (5) împreună cu fiica (6) mea.
• Punctaj: 6 puncte ($6\times 1\text{ p.}$).
• Explicație:
  • (1) infinitivul verbului de conjugarea a II-a este a plăcea (nu a place);
  • (2) la substantivele proprii feminine de origine românească terminate în vocală, dativul se formează sintetic: Mariei (nu lui Maria);
  • (3) într-o propoziție afirmativă se utilizează adverbul restrictiv doar (decât se folosește exclusiv în construcții negative);
  • (4) pronumele demonstrativ de depărtare la feminin singular, caz acuzativ, este aceea;
  • (5) infinitivul scurt al verbului a călători se scrie cu un singur „i”;
  • (6) substantivul comun „fiică” se scrie corect cu doi „i” (fiica).

---

SUBIECTUL AL II-LEA (Rezumat)

Plan de idei:

1. Șeful tipografilor găsește o broască-țestoasă pe care o aduce la redacție.
2. Vladimir Pârvulescu ia reptila acasă, îi oferă îngrijirile necesare, iar primăvara o eliberează în natură.
3. Pasiunea și atașamentul lui Vladimir pentru pădure și natură sunt necunoscute colegilor.
4. Ulterior, corectorul salvează și îngrijește la domiciliul său un uliu rănit și un stârc cenușiu, ambele păsări fiind apoi eliberate.

Text model de rezumat (128 de cuvinte):

Într-o seară de toamnă, șeful tipografilor aduce la redacția ziarului o broască-țestoasă găsită pe alee. Deoarece colegii își pierd repede interesul pentru ea, corectorul Vladimir Pârvulescu decide să o ia acasă. Bărbatul realizează că animalul este o țestoasă de apă carnivoră, îi amenajează un adăpost și o hrănește până când aceasta intră în hibernare. Primăvara, după ce reptila se trezește, Vladimir o eliberează în apropierea unui iaz din pădure.

Corectorul are o legătură profundă cu natura și cunoaște în detaliu pădurea de lângă casă, detaliu pe care colegii nu îl știu. Mai târziu, el primește spre îngrijire alte două păsări aduse la redacție: un uliu electrocutat și un stârc cenușiu salvat din apele înghețate. După însănătoșire, ambele viețuitoare sunt redate libertății pe malul apei.

Baremul de notare:

• Conținut (12 p.): prezentarea completă a ideilor esențiale (6 p.), înlănțuire logică a faptelor (2 p.), respectarea regulilor rezumatului: relatare la persoana a III-a, fără citate, timpi verbali adecvați (prezent/perfect compus), stil neutru (4 p.).
• Redactare (8 p.): paragrafe (1 p.), coerență (1 p.), vocabular adecvat (1 p.), corectitudine gramaticală (1 p.), claritate (1 p.), ortografie (1 p.), punctuație (1 p.), așezare/lizibilitate (1 p.).

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Țestoasa o adusese la redacție șeful tipografilor, într-o seară de toamnă. Zicea că o găsise pe aleea din fața tipografiei, când dădea să se suie în mașină și să vină după ultimele pagini ale ziarului. Cum broasca părea derutată și nu se clintea nici îndemnată cu vârful pantofului, tipograful o luase şi-o adusese aici. [...]

Vreo doi reporteri, ultimii rămași atât de târziu la serviciu, i-au adus de afară, din rondurile de la marginea drumului, iarbă și frunze, ba chiar și petale portocalii, de crăiță. Broasca i-a refuzat, trăgându-și în carapace capul pestriț. Reporterii s-au plictisit repede, șeful tipografiei a dispărut și el. Când să stingă lumina și să plece acasă, Vladimir s-a aplecat și a apucat cu două degete carapacea rece în care se ghemuia un trup viu. A dus țestoasa acasă și așa a început totul.

În zilele următoare, broasca a refuzat orice fel de legume și fructe și a stat tot mai retrasă. Vladimir şi-a dat seama că, de fapt, era o țestoasă de apă și, prin urmare, carnivoră. A umplut o cădiță de plastic, a lăsat-o să plonjeze acolo şi i-a dat carne proaspătă, atent mărunțită. Țestoasa a prins viață. O vreme i-a mers bine aşa. Apoi, când s-a făcut tot mai frig, s-a retras într-un colț al sufrageriei şi a intrat în hibernare. Din când în când, Vladimir ridica perna îmbrăcată în pluș roșu cu care o acoperise și o privea. Când a venit primăvara și țestoasa a făcut iarăși ochi, i-a servit câteva mese zdravene, din bucățele de carne de pui și chiar de curcan, apoi a eliberat-o în pădure, pe malul iazului unde putea să trăiască o sută de ani fără să o mai deranjeze vreodată vreun om.

Vladimir locuia aproape de pădure. [...]

Cum lucra doar după-amiezile, Vladimir își petrecea diminețile fie în grădină, ascultând păsările, răsfoind vreo carte așezat pe treptele casei, fie hoinărind prin acest petic verde din preajma casei. Știa și cu ochii închiși harta nescrisă a acestui ținut, așa cum alții știu străzile şi cele mai întortocheate alei din cartierul în care-au crescut. Poteci bătătorite, dizolvându-se după o vreme pe sub tufe înalte, dispărând cu totul şi reapărând preschimbate mai departe, mult dincolo de locurile străbătute de cei câțiva rătăciți, subțiate acum, niște poteci fragile, greu de zărit, marcate de o singură pereche de pași, ai lui, dus și întors, primăvară, vară și toamnă. Povârnișuri şi văi, luminișuri, buturugi înnegrite de ploi, albite de timp, acoperite pe-o parte de mușchi, pe toate le știa nu ca un om născut în ultima casă de la marginea orașului, ci ca o sălbăticiune, ca o jivină venită pe lume aici, în măruntaiele pădurii, desprinsă direct din contorsiunile vreunei rădăcini acum patru decenii, o prelungire însuflețită a unui lemn viu sau uscat, crescând și hrănindu-se cu aceste forme, miresme, nuanțe și foșnete. Uneori poposea într-un asemenea loc, se așeza pe un ciot sau se culca direct pe pământ printre arbori, privind cerul printre ramuri înalte, minute în șir sau chiar ceasuri, contemplând jadul* coroanelor vara, hașurile în cărbune ale crengilor iarna.

Iată ce nu știa nimeni despre corectorul de ziar Vladimir Pârvulescu.

Însă nu din pădure, ci din redacție au ajuns la el animalele următoare, cele pe care avea să le țină scurtă vreme acasă, până s-au întremat, pentru ca apoi să le elibereze. Un uliu păsărar adus chiar de patron dintr-o excursie. Biata pasăre se electrocutase când poposise pe nişte sârme, avea aripile arse. L-au dus la cabinetul veterinarului de lângă ziar, i-au oblojit rănile și, după un timp, când uliului i-au crescut pene noi, l-au eliberat pe malul râului Argeş, în uralele celor prezenți.

Apoi a fost un stârc cenuşiu, adus la redacție cu o Dacie vişinie de [...] un omuleţ altminteri nesuferit, care-l găsise cu picioarele prinse în apele înghețate ale râului, la un început de iarnă. Cu stârcul a fost nebunie, se zbătea în maşină și putea să scoată ochii unui om dintr-o singură mișcare cu ciocul său lung. Însă acasă, păsăroiul se liniștise; îi plăcea să se plimbe pe verandă ca un domn îmbrăcat în frac care-și ţine mâinile adunate la spate, mânca aproape orice îi dădea Vladimir – era înnebunit mai ales după ouă – și se culca extraordinar de devreme, astfel încât nu producea niciun deranj cât timp corectorul era la serviciu. Şi el a fost eliberat pe râu, primăvara, iar fotografia lui a ocupat prima pagină a unui ziar făcut într-o duminică.

(Veronica D. Niculescu, Mesteceni de hârtie)

*jad – piatră semiprețioasă de culoare verde

Textul 2

Satul este așezat pe nisip, cu casele înșiruite de o parte și de alta a unui spațiu larg unde se desfășoară, probabil, ceremoniile. De jur împrejur, cocotieri, palmieri de tot felul, arbori și arbuști plini de flori sau de fructe. Toate casele sunt înălțate pe stâlpi de lemn, ca niște locuințe lacustre*, pereții și acoperișurile sunt făcute din împletituri de frunze de palmier, iar podeaua, din trunchiuri de bambus. [...]

Mă uit la plante și ascult zgomotele pădurii, încercând, în același timp să nu-i fac pe ceilalți să mă aștepte (prea mult). La un moment dat, un tânăr se oprește în dreptul unui cocotier, îmbrățișează cu brațele și pulpele trunchiul și, din câteva mișcări, este sus, în vârf, răsucind coada nucii-de-cocos care cade cu un zgomot înfundat la picioarele noastre. Mai rupe încă patru bucăți, să avem toți ce bea, și apoi coboară de parcă ar fi fost în ascensor.

Ia o nucă și o înfige în vârful unui băț gros și ascuțit la vârf, care exact asta așteaptă, proptit cum este în pământ. Repetă mișcarea răsucind nuca și, din câteva mișcări precise, o descojește, iar la sfârșit îi dă cep* cu maceta. Prima nucă-de-cocos de la mama ei de-acasă stă în mâinile mele, cu miezul alb înecat în peste un litru de lichid transparent și tentant. Wulf îmi atrage pe un ton serios atenția că trebuie să beau tot dintr-o suflare, fără nicio pauză. Ceilalți râd, dar mie mi-e atât de sete, încât aproape că m-am executat. În timp ce înghit, realizez că are un gust aproape imposibil (poate unde îl numim lapte de cocos, iar eu mă așteptam la altceva). Nu e nici dulce, nici acru, ci mai curând sălciu-sărat, plus încă ceva greu de definit. Încep să mă întreb în sinea mea cum voi rezista toată luna numai cu asemenea delicatese, prea sănătoase pentru stomacul meu, dar am uitat să pun la socoteală și apa de ploaie.

Nu pornim bine mai departe, că Harry se oprește din nou și mă trezesc față în față cu un arbore-de-cacao, cu fructele răsărite direct din trunchi. [...] Arborii-de-cacao cresc foarte bine aici, dar nu există un sistem de prelucrare a fructelor, așa că, după cum ne spune râzând, astea sunt „florile noastre” și nimic mai mult. Simt tristețea și resemnarea din spatele cuvintelor lui.

OK, dacă tot nu fac nimic cu ele, vreau și eu unul, gândesc, încercând să-l desprind de copac. Wulf, care se pare că are mai multe perechi de ochi, mă vede și strigă la mine să nu-l rup, că îmi vor da ei unul. Păi, nu-i același lucru? gândesc. Nu, sigur că nu. Primesc, într-adevăr, nu unu, ci două fructe de cacao galben-portocalii și câteva frunze pe care vreau să le presez.

(Carmen Strungaru, Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee)

*locuință lacustră – locuință construită pe apă
*a da cep – a face o gaură

---

A.

1. Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1. (2 puncte)
   Într-o seară de ............................., șeful tipografilor aduce o ................................................. în redacție.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. (2 puncte)
   Vladimir are meseria de:
   a. biolog la un institut.
   b. corector la un ziar.
   c. medic veterinar.
   d. paznic la tipografie.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. (2 puncte)
   În sat, podeaua caselor este făcută din:
   a. coajă de nucă-de-cocos.
   b. frunze de palmier.
   c. trunchiuri de bambus.
   d. tulpini de portocal.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. (2 puncte)
   Autoarea consideră neplăcut gustul:
   a. florilor de portocal.
   b. fructelor de cacao.
   c. frunzelor de bambus.
   d. laptelui de cocos.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. (6 puncte)

Textul 1

Enunțul	Adevărat	Fals
Vladimir locuiește în apropierea unei păduri.
Vladimir aduce în redacție un stârc cenușiu electrocutat.
Fotografia cu broasca-țestoasă apare în ziarul de duminică.

Textul 2

Enunțul	Adevărat	Fals
Casele din sat sunt înălțate pe niște stâlpi de lemn.
Tânărul culege doar patru nuci-de-cocos.
Wulf îi dă voie autoarei să rupă fructe din arborele-de-cacao.

6. Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual narativ, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă. (6 puncte)

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

8. Crezi că darurile primite trebuie prețuite, oricât de simple ar fi? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2. (6 puncte)

9. Asociază fragmentul din opera literară „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare (morală sau culturală) comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. (6 puncte)

---

B.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
   a. „cenușiu”, „serios”.
   b. „ciocul”, „plăcea”.
   c. „păsăroiul”, „iarnă”.
   d. „subțiate”, „cocotieri”.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Cuvintele subliniate în fragmentul „Nu e nici dulce, nici acru, ci mai curând sălciu-sărat, plus încă <u>ceva</u> (1) greu de definit. Încep să mă întreb în <u>sinea</u> (2) mea cum voi rezista toată luna” s-au format prin:
   a. derivare (1), derivare (2).
   b. derivare (1), conversiune (2).
   c. compunere (1), derivare (2).
   d. compunere (1), conversiune (2).

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Secvența subliniată în fragmentul „un tânăr se oprește în dreptul unui cocotier, îmbrățișează cu brațele și pulpele trunchiul și, <u>din câteva mișcări, este sus</u>” indică faptul că tânărul ajunge în vârf:
   a. cu mare atenție.
   b. foarte calm.
   c. foarte lent.
   d. foarte repede.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (2 puncte)
   Sunt antonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:
   a. „apoi <u>coboară</u> de parcă ar fi fost în ascensor”; Turiștii <u>urcă</u> în mașina de teren.
   b. „<u>broasca</u> părea derutată și nu se clintea”; Am schimbat <u>broasca</u> ușii de la intrare.
   c. „voi rezista toată luna numai cu asemenea <u>delicatese</u>”; Mă tratează cu <u>delicatețe</u>.
   d. „s-a retras într-un <u>colț</u> al sufrageriei”; Am mâncat un <u>colț</u> de pâine proaspăt coaptă.

5. Menționează valoarea morfologică a fiecărui cuvânt subliniat în secvențele: „<u>Ia</u> o nucă și o înfige în vârful unui băț gros și ascuțit la vârf, care exact asta așteaptă, proptit cum este în pământ” și „Prima nucă-de-cocos de la mama ei de-acasă stă în mâinile <u>mele</u>, cu miezul alb înecat în peste <u>un</u> litru de lichid transparent și tentant”. (6 puncte)

Cuvântul	Valoarea morfologică
„ia”
„mele”
„un”

6. Alcătuiește o propoziție negativă în care verbul predicativ „a spune” să fie utilizat la timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a, numărul singular (1) și o propoziție afirmativă în care substantivul comun „broască” să fie în cazul genitiv (2). (6 puncte)

7. Transcrie trei propoziții subordonate din secvența următoare, precizând felul acestora: „Când a venit primăvara și țestoasa a făcut iarăși ochi, i-a servit câteva mese zdravene, din bucățele de carne de pui și chiar de curcan, apoi a eliberat-o în pădure, pe malul iazului unde putea să trăiască o sută de ani fără să o mai deranjeze vreodată vreun om”. (6 puncte)

8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând mesajul unui părinte. (6 puncte)
   Mi-ar place / plăcea (1) să-i spun lui Maria / Mariei (2) că am decât / doar (3) o mare dorință, aceia / aceea (4) de a călători / călătorii (5) împreună cu fica/ fiica (6) mea.
   Mi-ar ............................... (1) să-i spun ................................... (2) că am ................................... (3) o mare dorință, ............................... (4) de a .............................. (5) împreună cu .................................... (6) mea.

---

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 100-150 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

• conținutul rezumatului – 12 puncte;
• redactarea rezumatului – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.