Evaluare Națională /Matematică / 2021
Evaluare Națională 2021, matematică: test de antrenament 11
Subiect și barem oficial, martie 2021
Ai rezolvat subiectul?
Fă câte o poză fiecărei pagini și primești nota după barem, cu explicații.
Subiectul
Timp de lucru: două ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.










Rezolvarea explicată pas cu pasArată rezolvareaAscunde
Rezolvare explicată, conformă cu baremul oficial. Încearcă întâi singur: vei învăța mai mult din propriile greșeli.
Subiectul I, 1)
Răspuns corect: c)
Efectuăm operațiile respectând ordinea operațiilor:
32:8+8⋅2=4+16=20
Subiectul I, 2)
Răspuns corect: c)
Folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor:
ba=2c⟺2a=b⋅c
Știind că b⋅c=30, obținem:
2a=30⟹a=15
Subiectul I, 3)
Răspuns corect: a)
Înlocuim x=−2 în expresia dată:
E(−2)=3−(−2+2)=3−0=3
Subiectul I, 4)
Răspuns corect: b)
Calculăm volumul total:
V=6⋅0,25+3⋅0,5=1,5+1,5=3 litri
Subiectul I, 5)
Răspuns corect: d)
Introducem factorul sub radical:
32=32⋅2=18
Deoarece 16<18<25, avem:
4=16<18<25=5
Cel mai mic număr natural strict mai mare decât 18 este 5.
Subiectul I, 6)
Răspuns corect: b)
Elevii care au obținut cel puțin nota 8 sunt cei cu notele 8, 9 și 10.
Din grafic citim numărul de elevi:
- Nota 8: 4 elevi
- Nota 9: 4 elevi
- Nota 10: 2 elevi
Numărul total de elevi este:
4+4+2=10
Subiectul al II-lea, 1)
Răspuns corect: b)
Punctele A,B,C sunt coliniare, așadar ele determină o singură dreaptă (dreapta AB).
Punctul D nu se află pe dreapta AB, deci formează cu fiecare dintre cele 3 puncte coliniare câte o dreaptă distinctă: DA, DB și DC.
Numărul total de drepte determinate este 1+3=4 drepte.
Subiectul al II-lea, 2)
Răspuns corect: a)
Deoarece AB∥CD, unghiurile ∢ABC și ∢BCD sunt alterne interne, deci au măsuri egale:
∢BCD=∢ABC=45∘
Cum ∢BCD=3x∘, obținem:
3x=45⟹x=15
Subiectul al II-lea, 3)
Răspuns corect: b)
Lungimea cercului se calculează cu formula L=π⋅d, unde d este diametrul cercului:
L=22π cm
Subiectul al II-lea, 4)
Răspuns corect: c)
În dreptunghiul ABCD, diagonalele sunt egale și se înjumătățesc: OB=OC=2AC.
În triunghiul OBC, avem OB=OC și ∢BOC=60∘, prin urmare triunghiul OBC este echilateral.
Rezultă BC=OB=OC=10 m (deoarece BC=AD=10 m).
Lungimea diagonalei este AC=2⋅OC=20 m.
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC:
AB=AC2−BC2=202−102=400−100=300=103 m
Aria dreptunghiului este:
AABCD=AB⋅BC=103⋅10=1003 m2
Subiectul al II-lea, 5)
Răspuns corect: d)
În dreptunghiul ABCD, avem CD∥AB, deci △DIM∼△BIA.
Raportul de asemănare este:
ABDM=CD21CD=21
Fie h1 înălțimea din I a triunghiului DIM (pe latura DM) și h2 înălțimea din I a triunghiului BIA (pe latura AB).
Avem h2h1=21, iar h1+h2=AD, de unde h1=31AD.
Aria triunghiului DIM este:
ADIM=2DM⋅h1=221CD⋅31AD=121⋅CD⋅AD=121AABCD
Raportul căutat este 121.
Subiectul al II-lea, 6)
Răspuns corect: b)
O cutie sub formă de cub are 6 fețe pătrate cu muchia de 10 cm=1 dm.
Aria totală a cutiei este:
At=6⋅l2=6⋅12=6 dm2
Foaia de tablă are aria de 5 dm2, care este mai mică decât 6 dm2, deci nu este suficientă.
Afirmația este falsă.
Subiectul al III-lea, 1)
a) Notăm cu x numărul apartamentelor cu două camere, cu y numărul apartamentelor cu trei camere și cu z numărul apartamentelor cu patru camere.
Din enunț, numărul apartamentelor cu trei camere este de cinci ori mai mare decât al celor cu patru camere, deci:
y=5z
Dacă în bloc ar fi 9 apartamente cu trei camere, am avea:
9=5z⟹z=59∈/N
(1p)
Deoarece z trebuie să fie un număr natural, 9 ar trebui să fie divizibil cu 5, ceea ce este fals. Așadar, nu este posibil ca în bloc să fie 9 apartamente cu trei camere.
(1p)
b) Avem sistemul de ecuații:
⎩⎨⎧x+y+z=40y=5z2x+3y+4z=122
(1p)
Înlocuim y=5z în prima și a treia ecuație:
{x+5z+z=402x+3(5z)+4z=122⟺{x+6z=402x+19z=122
Înmulțim prima ecuație cu 2:
{2x+12z=802x+19z=122
Scăzând prima ecuație din a doua, obținem:
7z=42⟹z=6
Aflăm numărul de apartamente cu două camere:
x=40−6⋅6=40−36=4
Deci, în bloc sunt 4 apartamente cu două camere.
(2p)
Subiectul al III-lea, 2)
a) Calculăm valorile puterilor:
20210=1
(−1)2021=−1
(1p)
Calculăm a:
a=2021−1−(−1)=2021−1+1=2021
(1p)
b) Aducem numărul b la o formă mai simplă raționalizând numitorul celei de-a doua fracții:
b=22−232=−222=−2
(1p)
Dezvoltăm expresia din paranteză folosind formula (a−b)2−(a+b)2:
(a−b)2−(a+b)2=(a2−2ab+b2)−(a2+2ab+b2)=−4ab
Atunci expresia N devine:
N=(−4ab)⋅b=−4ab2
Înlocuim a=2021 și b=−2:
N=−4⋅2021⋅(−2)2=−4⋅2021⋅2=−8084⋅2=−16168
Numărul −16168 aparține mulțimii numerelor întregi Z.
(2p)
Subiectul al III-lea, 3)
a) Calculăm valorile funcției:
f(1)=1+1=2
f(3)=3+1=4
f(2)=2+1=3
(1p)
Calculăm membrii egalității:
f(1)+f(3)=2+4=6
2⋅f(2)=2⋅3=6
Deoarece 6=6, rezultă că f(1)+f(3)=2⋅f(2).
(1p)
b) Punctul M este intersecția cu axa Ox:
f(x)=0⟹x+1=0⟹x=−1⟹M(−1,0)
Punctul N este intersecția cu axa Oy:
N(0,f(0))⟹N(0,1)
(1p)
Fie P(xP,yP) simetricul punctului M față de punctul N. Aceasta înseamnă că N este mijlocul segmentului MP.
Folosim formulele coordonatelor mijlocului unui segment:
xN=2xM+xP⟹0=2−1+xP⟹−1+xP=0⟹xP=1
yN=2yM+yP⟹1=20+yP⟹yP=2
Coordonatele simetricului sunt P(1,2).
(2p)
Subiectul al III-lea, 4)
a) Verificăm dacă triunghiul ABC este dreptunghic folosind reciproca teoremei lui Pitagora:
AB2+AC2=102+242=100+576=676
BC2=262=676
Deoarece BC2=AB2+AC2, rezultă că triunghiul ABC este dreptunghic în A, adică ∢BAC=90∘.
(1p)
Aria triunghiului dreptunghic este:
AABC=2AB⋅AC=210⋅24=120 cm2
(1p)
b) Fie N mijlocul segmentului CD și P mijlocul segmentului BD.
Deoarece D∈BC, segmentele BD și DC sunt disjuncte, iar lungimea segmentului NP este:
NP=DP+DN=2BD+2DC=2BD+DC=2BC=226=13 cm
(1p)
În triunghiul ADC, AN este mediană, iar G este centrul de greutate, deci ANAG=32.
În triunghiul ADB, AP este mediană, iar G′ este centrul de greutate, deci APAG′=32.
Deoarece ANAG=APAG′=32, conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul ANP, rezultă că GG′∥NP.
(1p)
Din asemănarea triunghiurilor △AG′G∼△APN, avem:
NPGG′=ANAG=32⟹GG′=32⋅NP=32⋅13=326 cm
(1p)
Subiectul al III-lea, 5)
a) În triunghiul ADT, dreptunghic în A, aplicăm teorema lui Pitagora:
DT=AD2+AT2=102+202=100+400=500=105 cm
(1p)
Sinusul unghiului ATD este:
sin(∢ATD)=DTAD=10510=51=55
Cum ∢ATD≡∢BTC, rezultă că:
sin(∢BTC)=55
(1p)
b) Deoarece AD∥CB și ∢DAB=90∘, trapezul fiind dreptunghic, rezultă că ∢ABC=90∘.
Astfel, triunghiul BTC este dreptunghic în B.
Punctul T∈AB, deci BT=AB−AT=60−20=40 cm.
În triunghiul BTC, avem:
sin(∢BTC)=TCBC=55⟹TC=BC5
Conform teoremei lui Pitagora în triunghiul BTC:
TC2=BC2+BT2⟹5BC2=BC2+402⟺4BC2=1600⟹BC2=400⟹BC=20 cm
(2p)
Fie DS⊥BC, cu S∈BC.
Patrulaterul ABSD are trei unghiuri drepte (la A, B și S), deci este dreptunghi. Rezultă că:
BS=AD=10 cmșiDS=AB=60 cm
Deoarece BC=20 cm și BS=10 cm, deducem:
SC=BC−BS=20−10=10 cm
Așadar, BS=SC=10 cm, ceea ce înseamnă că S este mijlocul segmentului BC.
În triunghiul DBC, segmentul DS este înălțime și mediană, de unde rezultă că triunghiul DBC este isoscel de bază BC (având DB=DC).
(1p)
Subiectul al III-lea, 6)
a) Volumul de apă din acvariu este:
V=Abazei⋅hapa˘=AB⋅BC⋅hapa˘=60⋅40⋅50=120000 cm3
(1p)
Transformăm centimetrii cubi în litri:
120000 cm3=120 dm3=120 litri
(1p)
b) Lungimea segmentului A′C este constantă (este lungimea diagonalei paralelipipedului).
Perimetrul triunghiului A′MC este PA′MC=A′C+A′M+MC, deci este minim atunci când suma A′M+MC este minimă.
(1p)
Desfășurăm fețele laterale ABB′A′ și BCC′B′ în același plan:
Obținem dreptunghiul ACC′A′ cu lungimea AC=AB+BC=60+40=100 cm și lățimea AA′=CC′=60 cm. Punctul M se află pe segmentul interior BB′.
Suma lungimilor A′M+MC este minimă dacă și numai dacă punctele A′, M și C sunt coliniare (segmentul A′C reprezintă diagonala dreptunghiului desfășurat).
(1p)
În planul desfășurării, dreptele MB și A′A sunt paralele, deci triunghiurile △CBM și △CAA′ sunt asemenea:
△CBM∼△CAA′⟹AA′MB=CACB
Înlocuind valorile cunoscute:
60MB=10040⟹MB=10040⋅60=24 cm
Muchia laterală BB′ este perpendiculară pe planul bazei (ABC), deci MB⊥(ABC). Prin urmare, distanța de la M la planul (ABC) este chiar lungimea segmentului MB:
d(M,(ABC))=MB=24 cm
(1p)
Baremul de evaluare și de notareArată baremulAscunde
Sfat: deschide baremul doar după ce ai terminat de rezolvat, ca să te poți evalua corect.



Textul subiectuluiArată textulAscunde
SUBIECTUL I
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. Rezultatul calculului 32:8+8⋅2 este egal cu:
a) 1
b) 4
c) 20
d) 24
5p 2. Știind că ba=2c, b⋅c=30 și b=0, valoarea numărului a este egală cu:
a) 60
b) 30
c) 15
d) 10
5p 3. Se consideră expresia E(x)=3−(x+2), unde x este număr real. Pentru x=−2, valoarea expresiei este egală cu:
a) 3
b) 0
c) −1
d) −3
5p 4. În tabelul de mai jos sunt trecute volumul unui pahar mic și volumul unui pahar mare.
| Pahar mic | Pahar mare |
|---|---|
| 0,25 litri | 0,5 litri |
Volumul a șase pahare mici și trei pahare mari, toate pline, este egal cu:
a) 2 litri
b) 3 litri
c) 4 litri
d) 9 litri
5p 5. Cel mai mic număr natural mai mare decât 32 este:
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
5p 6. În graficul de mai jos sunt reprezentate rezultatele obținute la un test de matematică de elevii unei clase a VIII-a.
[Figura: Grafic cu bare reprezentând numărul de elevi pentru fiecare notă: nota 4 – 2 elevi, nota 5 – 6 elevi, nota 6 – 6 elevi, nota 7 – 6 elevi, nota 8 – 4 elevi, nota 9 – 4 elevi, nota 10 – 2 elevi]
Conform graficului, numărul elevilor care au obținut cel puțin nota 8 la acest test este egal cu:
a) 4
b) 10
c) 12
d) 20
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte A, B, C și D. Punctul C aparține dreptei AB și punctul D nu aparține dreptei AC. Numărul dreptelor determinate de oricare două dintre punctele A, B, C și D este egal cu:
[Figura: O dreaptă orizontală ce conține punctele A, C, B în această ordine și un punct D exterior dreptei]
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
5p 2. În figura alăturată AB∥CD și măsura unghiului ABC este de 45∘. Valoarea lui x este egală cu:
[Figura: Două drepte paralele AB și CD tăiate de secanta BC; unghiul ABC este de 45°, iar unghiul altern intern BCD este notat cu 3x]
a) 15
b) 45
c) 90
d) 135
5p 3. Diametrul unui cerc este de 22 cm. Lungimea cercului este egală cu:
a) 11π cm
b) 22π cm
c) 44π cm
d) 121π cm
5p 4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD. Diagonalele AC și BD se intersectează în punctul O, ∢BOC=60∘ și AD=10 m. Aria suprafeței ABCD este egală cu:
[Figura: Dreptunghiul ABCD cu diagonalele AC și BD intersectate în O; măsura unghiului BOC este de 60° și AD = 10 m]
a) 503 m2
b) 100 m2
c) 1003 m2
d) 200 m2
5p 5. În figura alăturată ABCD este un dreptunghi, punctul M este mijlocul segmentului CD și punctul I este intersecția dreptelor BD și AM. Raportul dintre aria triunghiului DIM și aria dreptunghiului ABCD este egal cu:
[Figura: Dreptunghiul ABCD, M mijlocul laturii CD, segmentele BD și AM se intersectează în punctul I]
a) 21
b) 31
c) 61
d) 121
5p 6. În figura alăturată cubul ABCDEFGH reprezintă o cutie confecționată din tablă care are muchia de 10 cm. Afirmația „Pentru confecționarea cutiei este suficientă o foaie de tablă cu aria de 5 dm2” este:
[Figura: Cubul ABCDEFGH cu baza inferioară ABCD și baza superioară EFGH]
a) adevărată
b) falsă
SUBIECTUL al III-lea
Scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)
5p 1. Într-un bloc de locuințe sunt apartamente cu două, trei și patru camere, în total fiind 40 de apartamente care au 122 de camere. Numărul apartamentelor cu trei camere este de cinci ori mai mare decât al celor cu patru camere.
(2p) a) Este posibil ca în acest bloc să fie nouă apartamente cu trei camere? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul de apartamente cu două camere din acest bloc.
5p 2. Se consideră numerele: a=2021−20210−(−1)2021 și b=22−23.
(2p) a) Arată că a=2021.
(3p) b) Arată că numărul N=((a−b)2−(a+b)2)⋅b este întreg.
5p 3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x+1.
(2p) a) Arată că f(1)+f(3)=2⋅f(2).
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele M, respectiv N. Determină coordonatele simetricului punctului M față de punctul N.
5p 4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=10 cm, AC=24 cm și BC=26 cm, punctul D reprezintă proiecția punctului A pe dreapta BC și punctele G și G′ sunt centrele de greutate ale triunghiului ADC, respectiv ADB.
[Figura: Triunghiul ABC cu înălțimea AD perpendiculară pe BC; punctele G și G' sunt centrele de greutate ale triunghiurilor ADC și ADB]
(2p) a) Arată că aria triunghiului ABC este egală cu 120 cm2.
(3p) b) Determină lungimea segmentului GG′.
5p 5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD cu AD∥CB, măsura unghiului DAB este de 90∘, AD=10 cm și AB=60 cm. Punctul T aparține segmentului AB, AT=20 cm și unghiurile ATD și BTC sunt congruente.
[Figura: Trapezul dreptunghic ABCD cu AD paralel cu BC, unghiul DAB drept, T pe segmentul AB, unghiurile ATD și BTC congruente]
(2p) a) Arată că sinusul unghiului BTC este egal cu 55.
(3p) b) Demonstrează că triunghiul BCD este isoscel.
5p 6. În figura alăturată paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ reprezintă un acvariu cu dimensiunile AB=60 cm, BC=40 cm și înălțimea AA′=60 cm. Apa din acvariu are adâncimea de 50 cm.
[Figura: Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' cu baza inferioară ABCD și baza superioară A'B'C'D']
(2p) a) Arată că în acvariu sunt 120 de litri de apă.
(3p) b) Se consideră punctul M pe muchia BB′ a paralelipipedului, astfel încât perimetrul triunghiului A′MC să aibă cea mai mică valoare. Determină distanța de la punctul M la planul (ABC).
Corectează-ți lucrarea după acest barem
Punctaj pe fiecare item, nota estimată și rezolvarea corectă acolo unde ai pierdut puncte. Prima corectare e gratuită.
Corectează lucrarea